Azi spun că am înțeles că mulți dintre noi simțim aceleași lucruri, că trăim experiențe de nedescris, că adevărul nu a fost spus, iar noi purtăm cu noi o oboseală adâncă și grea. Sunteți ținuți de prea mult timp într-o stare de dezamăgire, care a fost menținută de aceste mecanisme de manipulare. Și, practic, acest lucru trebuie să ne trezească și să înțelegem că nu trebuie să vă fie frică deloc.

Trebuie să înțelegeți că nu trebuie să vă fie frică deloc. Trebuie să avem o trezire în conștiință uriașă și să înțelegem că această trezire este simplă: nu ți se cere să faci nimic mai mult decât măsura acestui moment — ți se cere un singur lucru: responsabilitate personală. Să nu te mai minți și să nu te mai lași mințit.

Asta este singurul lucru pe care-l aveți de făcut toți. Aceste lucruri, ce par simple și mici, în aparență, sunt începutul marii renașteri.

Ne vedem și sâmbătă, 24 ianuarie, când este Ziua Principatelor Române, la ora 12:00, când voi depune o coroană de flori la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, pentru că fără trecut nu există nici prezent, nici viitor. Iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza este începutul României. Nu trebuie să uităm că unirea se face prin unire," a transmis Călin Georgescu.

Fostul candidat suveranist la președinția României a fost pus sub control judiciar pentru prima dată în ianuarie 2025, după ce autoritățile au anulat alegerile înaintea turului decisiv, în contextul în care Georgescu avea cele mai mari șanse să câștige.

Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă a procedurii de cameră preliminară în cel de-al doilea dosar penal care îl vizează pe Călin Georgescu, continuând astfel parcursul său juridic.

Procurorii au dispus anul trecut trimiterea în judecată a liderului suveranist și a altor 20 de persoane puse sub acuzare. În acest caz, Georgescu este pus sub acuzare pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Avocații spun că acuzațiile nu sunt susținute de probe concrete.

În rechizitoriu se redă de către procurori că s-ar fi încercat o așazisă lovitură de stat ce a fost pusă la cale de Călin Georgescu cu alte persoane întâlnirea de la Ciolpani, ori în acest caz, această discuție, cea mai importantă probă de la dosar care să susțină acuzațiile procurorilor, nu există. Mai mult, avocații lui Horațiu Potra spun că acesta ar fi fost presat în penitenciar pentru a da declarații mincinoase. Inclusiv acesta va fi adus de la penitenciarul rahova sub escorta forțelor speciale, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit anchetatorilor, cei doi inculpați racolau persoane interesate de pensionarea anticipată la sediile caselor de pensii, unde le promiteau întocmirea de certificate false contra unor sume de bani. Documentele prezentau în mod nereal faptul că deținătorii aveau handicap grav permanent, oferindu-le astfel posibilitatea de a ieși la pensie mai devreme, conform art. 58 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dosarul a fost instrumentat de Parchetul Sectorului 2 împreună cu Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor. În urma anchetei, inculpații au fost deferiți justiției: unul dintre ei este acuzat de fals material în înscrisuri oficiale, înșelăciune și uz de fals, pentru 26 de acte materiale în cadrul fiecărei infracțiuni, iar celălalt de aceleași fapte pentru 12 acte materiale aferente fiecărei acuzații.

Conform procurorilor, faptele s-au comis între 2019 și 2022, perioadă în care certificatele false pretindeau că au fost emise de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din sectoarele 1-6 ale Capitalei. Documentele erau depuse ulterior la casele locale de pensii, pentru a induce în eroare funcționarii și a obține aprobarea pensiei cu stagiul redus de cotizare.

„Cercetările au arătat că majoritatea certificatelor folosite în dosarele respective erau falsificate de inculpații Ș.C. și F.R.S. Inculpatul Ș.C. aborda persoane care se deplasau la casele locale de pensii, propunându-le ajutorul pentru pensionarea anticipată, în schimbul unor sume de bani. Relațiile dintre cei doi inculpați – rude sau prieteni apropiați – au facilitat atragerea unui număr mare de beneficiari în această schemă”, au precizat procurorii.

Persoanele interesate plăteau diferite sume pentru certificatele false, pe care le foloseau la dosarele de pensie depuse nu doar la casele locale din București, ci și la Casa Județeană de Pensii Ilfov, multe dintre acestea fiind ulterior aprobate la plată.

Anchetatorii au constatat că 67 de persoane au beneficiat de aceste certificate falsificate, iar în cauză s-au încheiat 43 de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu beneficiarii, restul de 15 fiind cercetați în continuare.

Potrivit datelor oficiale, un inculpat a cauzat un prejudiciu de 1.903.898 lei, din care au fost recuperați 870.873 lei, iar celălalt a produs un prejudiciu de 1.248.561 lei, din care au fost recuperați 624.844 lei.

Potrivit informațiilor oficiale, ancheta are ca obiect fapte de pornografie infantilă, corupere sexuală a minorilor și influențarea declarațiilor. Dosarul a fost deschis după ce ar fi ieșit la iveală faptul că primarul ar fi transmis imagini cu caracter indecent unei fete în vârstă de 13 ani, folosind o rețea de socializare.

Descinderile au fost realizate de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Giurgiu, împreună cu polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate. În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat mai multe dispozitive de stocare a datelor, care urmează să fie supuse unor analize informatice amănunțite, arată news.ro.

Surse judiciare au confirmat că persoana vizată în anchetă este primarul comunei Izvoarele, pe numele căruia procurorii au emis mandat pentru a fi adus la audieri. Acesta urmează să dea explicații în legătură cu acuzațiile formulate în dosar.

Conform informațiilor apărute în spațiul public, părinții minorei ar fi obținut un ordin de protecție, care îi interzice edilului să se apropie de copil și de familia acesteia sau să ia legătura cu ei, sub orice formă.

Într-o postare publicată anterior pe rețelele de socializare, Silviu Marius Cazacu a confirmat existența dosarului penal și le-a cerut cunoscuților săi să nu îi menționeze numele în discuțiile legate de familia fetei. Totodată, acesta a contestat ordinul de protecție emis împotriva sa și a anunțat că s-a suspendat din Partidul Național Liberal, formațiunea politică pe listele căreia a fost ales primar.

Cercetările continuă sub coordonarea DIICOT, iar anchetatorii urmează să stabilească cu exactitate faptele, circumstanțele și eventualele responsabilități penale în acest caz.

Afirmațiile cuprinse într-un articol de presă publicat astăzi, 19 ianuarie 2026, sunt neconforme cu concluziile expertizei și creează o percepție eronată asupra efectelor juridice ale noii reglementări, impunând următoarele clarificări publice.

Expertiza nu ‘denaturează’ și nu ‘umflă’ pensia contributivă, ci analizează explicit efectele legii într-un scenariu maximal, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu își mai păstrează substanța juridică. Concluzia expertizei este clară și nu poate fi relativizată: chiar și în ipoteza – nerealizată în practică – a unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu ramâne inferioară pensiei contributive”, a transmis ÎCCJ printr-un comunicat de presă. 

Mai mult, pentru a demonta manipularea, instituția a realizat și o simulare în ipoteza unei majorări cu 50% a veniturilor magistraților: 

Astfel, în ipoteza majorării chiar cu 100% a veniturilor, pentru judecătorii curților de apel ar semnifica o reducere de 1.772 lei a cuantumului pensiei de serviciu, în timp ce pentru cei de la instanța supremă reducerea ar fi de 1.223 lei în raport cu contributivitatea.

”Această constatare are o semnificație juridică precisă. Pensia de serviciu nu este doar diminuată sau ajustată, ci devine inaplicabilă în mod sistematic, întrucât nu mai este niciodată favorabilă beneficiarului. În aceste condiții, ea este anulată în mod efectiv, prin pierderea oricărei funcții economice și juridice.

Prin urmare, nu ne aflăm în fața unei simple reforme sau a unei reașezări a mecanismelor de calcul, ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibile cu ideea menținerii sale ca instituție juridică distinctă. Faptul că această concluzie rezultă chiar dintr-un scenariu extrem, ipotetic și favorabil, întărește caracterul său definitiv”, subliniază sursa citată.

Totodată, ÎCCJ atrage atenția că ”prezentarea acestor efecte ca fiind inexistente sau neglijabile reprezintă o distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare. Din perspectivă juridică, atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în textul legii”.

Explicațiile unui expert contabil 

„Expertiza trimisă de ICCJ la CCR a plecat de la estimări pe variante evolutive, inclusiv estimarea creșterii de 100% a indemnizațiilor magistraților – ceea ce este puțin probabil.

Constatarea rămâne validă în ceea ce privește faptul că, prin calcul, pensia de serviciu plafonată la 70% din salariul net (astfel cum este prevăzut în proiectul de lege) este mai mică în cuantum decât cea contributivă pentru persoane care au avut prelevate aceleași contribuții. Simularea arată că în acest moment persoanele care intră în carieră vor avea anulat orice beneficiu al pensiei de serviciu la finalul carierei.

Varianta 1 de calcul a expertizei reprezintă aplicarea modelului matematic pe datele actuale, care sunt date certe, aplicate la prevederile legale ale legii pensiilor generale si cele din legea atacată. Această variantă 1 pornește de la faptul că nici salariul mediu brut pe economie, nici cele ale magistraților nu suferă modificări. În aceste condiții, calculul relevă, de asemenea, o diferență negativă a pensiei de serviciu. Replicând modelul la orice dinamică de creștere proporțională atât a indemnizațiilor magistraților, cât și a salariului mediu brut pe economie (varianta 1 având cea mai mare probabilitate), concluzia rămâne validă.

În ceea ce privește afirmațiile din presă, ele sunt bazate pe o abordare selectivă: ele critică ipotezele de lucru ale celorlalte variante (2 și 3), dar omit să prezinte faptul că modelul matematic de calcul pe datele la zi, dacă s-ar replica în simetrie, va conduce la aceeași concluzie. De aceea, prima variantă a unei expertize operează pe staus quo (adică pe situația existentă), iar celelalte operează doar cu ipoteze.

Mai mult: varianta 1 a expertizei ia în calcul creșterea indemnizațiilor ca urmare a promovării în carieră, ea operând cu valoarea actuală a indemnizațiilor și cu valoarea actuală a salariului mediu brut pe economie.

De aceea, concluzia tehnico-științifică a expertizei este clară – și anume: pensia de serviciu ar urma să fie mai mică la finalul carierei decât cea a celorlalți contribuabili la contribuții egale”.

La ieșirea din blocul unde acesta locuia cu mama sa și unde ar fi avut loc crima, suspectul a refuzat să facă vreo declarație jurnaliștilor prezenți.

VIDEO

În aceste momente, criminaliștii Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, efectuează cercetarea la fața locului.

Neacșu a remarcat, într-o postare publică, că deși mai multe asociații profesionale din sistemul judiciar au criticat public constituirea acestui grup, niciuna nu a ales să intervină în proces în sprijinul reclamantei. În schimb, unele dintre aceste organizații au depus intervenții de susținere a Guvernului.

„Nu pot să nu observ că deși unele asociații profesionale din justiție ( pe lângă Declic) au intervenit în dosar în favoarea Guvernului, nici una, deși în public au criticat aspru inființarea acestui grup ca nelegală, nu a gasit de cuviință sa intervină în favoarea reclamantei. Nici CSM, care tocmai a anunțat că nu va mai participa la lucrările grupului de lucru.”, a transmis Toni Neacșu.

Avocatul a subliniat că, prin demersul său, Silvia Uscov „și-a asumat o luptă juridică în numele altora, care stau deoparte”.

DECIZIA ICCJ

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din data de 09 ianuarie 2026 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.6. Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

II. Admite contestaţiile formulate de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian împotriva aceleiaşi încheieri. Desfiinţează, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând:

În baza art. 348 raportat la art. 242 alin. (2) şi art. 218 din Codul de procedură penală, dispune înlocuirea arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu faţă de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian pe o durată de 30 de zile, de la 19 ianuarie 2026 până la 17 februarie 2026, inclusiv.

În baza art. 221 alin. (1) din Codul de procedură penală, obligă inculpaţii să nu părăsească imobilul în care locuiesc, respectiv:

Potra Alexandru Cosmin – imobilul situat în ... fără permisiunea organului judiciar;

Potra Dorian – imobilul situat în ... fără permisiunea organului judiciar.

În baza art. 221 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe durata măsurii arestului la domiciliu, inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian au următoarele obligaţii:

să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

să nu comunice cu ceilalţi coinculpaţi (în cazul inculpatului Potra Alexandru Cosmin cu coinculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Lup Andrei Florin, Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişcă Cristian Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu Claudiu, Panţa Dan Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail Alex, Apahidean Marius Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie, Lascu Bogdan Florin, iar în cazul inculpatului Potra Dorian cu coinculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei Florin, Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişcă Cristian Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu Claudiu, Panţa Dan Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail Alex, Apahidean Marius Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie, Lascu Bogdan Florin), precum şi cu martorii propuşi prin rechizitoriu, respectiv Jbara Mohamed, Dumitru Alexandrina, Burcea Marin, Ursu Adrian, Grozav Nicolae Alexandru, Luca Daniel Cosmin, Stoian Emil Ovidiu, Bagameri Ferenc Norbert, Bagameri Erik Robert, Rus Traian Augustin, Velcherean Răzvan Marcel, Lup Florina Gabriela, Doroga Dorel Cristian, Bădeancă Darius Florin, Bîlu Bogdan Andrei, Prisăcariu Adrian Cosmin, Costea Nicolae, Pop Ioan Emil, Gligor Adrian Antonio, Vasiu Darius Ovidiu, Roşca Adrian Sebastian, Sechila Eugen Ionuţ.

În baza art. 221 alin. (3) din Codul de procedură penală, dispune ca inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

În temeiul art. 221 alin. (3) raportat la art. 215 alin. (2) lit. j) din Codul de procedură penală, impune inculpaţilor Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian obligaţia să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 221 alin. (4) din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor ce le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Desemnează cu supravegherea inculpaţilor Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sibiu.

În baza dispoziţiilor art. 221 alin. (8) din Codul de procedură penală, copia încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus măsura arestului la domiciliu se comunică, de îndată, inculpaţilor, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu, ca organ desemnat cu supravegherea, Poliţiei Municipiului Mediaş, ca organ de poliţie în a cărei circumscripţie locuiesc cei doi inculpaţi, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor:

Potra Alexandru Cosmin (...) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 3/U din data de 28.02.2025, emis în baza încheierii nr. 90 din data de 28 februarie 2025 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 462/1/2025, definitivă prin încheierea nr. 2/C din data de 13 martie 2025, pronunţată de completul de judecători de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 522/1/2025, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză;

Potra Dorian (...) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/U din data de 28.02.2025, emis în baza încheierii nr. 90 din data de 28 februarie 2025 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 462/1/2025, definitivă prin încheierea nr. 2/C din data de 13 martie 2025, pronunţată de completul de judecători de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 522/1/2025, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiilor formulate de inculpaţii Potra Alexandru Cosmin şi Potra Dorian rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 19 ianuarie 2026.

Potra, fiul și fratele său au fost aduși în țară din Dubai pe 20 noiembrie 2025, iar o zi mai târziu au primit mandatele de arestare.

Pe 9 ianuarie, Curtea de Apel București a menținut măsura până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.

Cei trei au contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să o dezbată în cursul zilei de luni, 19 ianuarie.

Horațiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în țară, motiv pentru care procedurile s-au derulat rapid. Mercenarul a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, acuzați că ar fi comis infracțiuni grave pentru destabilizarea României.

Conform legislației, ANAF nu poate vinde direct bunuri culturale, chiar dacă acestea fac parte dintr-o procedură de recuperare a unui prejudiciu, astfel că valorificarea se realizează printr-un operator cultural autorizat.

Licitația este publică, iar expoziția poate fi vizitată la Palatul Cesianu‑Racoviță din București.

În noiembrie anul trecut, Darius Vâlcov a fost eliberat din penitenciar, după ce un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a hotărât marţi că faptele pentru care fusese condamnat la șase ani de închisoare în Dosarul Tablourilor s-au prescris.

Condamnat definitiv în mai 2023, Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina și ministru al Finanțelor, fugise în Italia înainte de pronunțarea sentinței, fiind extrădat în România în august 2023 și încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Această amânare a survenit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a depus o expertiză suplimentară privind impactul reformei chiar în ajunul ședinței, document solicitat de cei patru judecători care au boicotat anterior ședințele, provocând lipsa de cvorum.

Zegrean a explicat că, în condițiile depunerii unor acte noi, magistrații nu aveau posibilitatea fizică de a le studia într-un timp atât de scurt, deși a recunoscut că intervalul de o lună până la următoarea întrunire ar fi putut fi unul mai restrâns dacă agenda Curții ar fi permis-o.

Referitor la dezbaterea aprinsă despre statutul magistraților, Augustin Zegrean a precizat că pensia de serviciu nu reprezintă un pilon fundamental al independenței Justiției, contrazicând astfel argumentele adesea folosite de asociațiile profesionale.

Citește și: CCR, între blocaj procedural și presiuni politice pe tema pensiilor magistraților. Augustin Zegrean: "Procesul riscă să se prelungească"

În opinia sa, independența reală constă în capacitatea judecătorului de a soluționa cauzele fără nicio ingerință externă, existând deja suficiente pârghii legislative în acest sens. Fostul magistrat a subliniat că pensia este o problemă care privește exclusiv viitorul și siguranța financiară a persoanei după încheierea carierei, fără a fi un element esențial pentru actul de justiție în sine, chiar dacă această preocupare domină în prezent agenda magistraților.

Ei au menţionat că 10 persoane, trei femei şi şapte bărbaţi, cu vârste cuprinse între 37 şi 70 de ani, au fost reţinute pentru 24 de ore. Acestea urmează să fie prezentate procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, pentru luarea unor măsuri preventive.

Poliţiştii au făcut, joi, peste 30 de percheziţii în mai multe localităţi din judeţul Constanţa la persoane care au racolat cetăţeni cu venituri modeste şi le-au pus la dispoziţie documente falsificate care arătau că aceştia aveau locuri de muncă. În baza documentelor respective erau obţinute credite bancare., iar prejudiciul în acest caz este de aproximativ 1,7 milioane de lei.

De asemenea, poliţiştii au mai făcut tot joi şase percheziţii în judeţele Constanţa şi Buzău, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals privind identitatea, după ce mai multe persoane au obţinut credite bancare, folosind cărţi de identitate şi documente falsificate din care reieşea că sunt pensionari militari. Prejudiciul ajunge la aproape 1,5 milioane de lei.

Avocata Silvia Uscov susține că de urgență agenția Națională de Integritate trebuie să facă verificări. De asemenea, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să constate că Dacian Dragoș și-a pierdut mandatul pentru că nu a rezolvat problema de incompatibilitate în 6 luni.

De asemenea,  Uscov a arătat Dacian Dragoș a oferit consultanță juridică fără să aibă drept în instanță. Judecătorul CCR numit de Nicușor Dan a fost expert juridic pentru firma SYSTRA S.A.Franța Sucursala București. Compania franceză a avut un contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru proiectare și execuție lucrări de infrastructură pentru MAGISTRALA I DE METROU CLUJ. Dacian Dragoș a oferit consultanță juridică fără să aibă acest drept.

Mai mult, el s-a angajat să participe, atunci când este necesar, la întâlnirile dintre companie și primăria Cluj-Napoca.

Compania Franceză s-a angajat la 13 iulie 2021 să plătească o amendă de 7.496.000 de euro ca să înceteze urmărirea penală preliminară care a fost deschisă la 14 octombrie 2015 pentru corupția agenților publici străini și ale cărei investigații au fost încredințate Oficiului central de luptă împotriva corupției și infracțiunilor financiare și fiscale.

În acest val de tensiune și furie acumulată, atacatorul a intrat în liceu și l-a lovit pe elevul considerat responsabil de hărțuire, chiar în timpul orei, sub privirile colegilor. Autoritățile au intervenit rapid pentru a opri incidentul.

Ancheta continuă, iar polițiștii încearcă să stabilească exact ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns la această escaladare violentă.

”Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul pârâtului de către intervenientele Asociaţia FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA, Asociaţia VOCI PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI JUSTIŢIE, Cancelaria Prim-Ministrului, Asociaţia DECLIC şi Asociaţia FUNKY CITIZENS. Anulează cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor formulată de intervenienta Panioglu Daniela. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 15.01.2026, prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în hotărârea CAB.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acuzat, cu puțin timp înainte ca magistrații Curții de Apel să ia această decizie, că în cadrul grupului de lucru format de Ilie Bolojan ar urma să fie făcute propuneri de modificări de lege într-un mod netranspartent, fără să fie specificat cine sunt inițiatorii. 

”La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”, transmite CSM printr-un comunicat de presă.

Din probatoriul administrat până în prezent, a reieșit că mecanismul de fraudare era coordonat de o femeie care, beneficiind de sprijinul unor complici, racola persoane cu venituri modeste. Acestora le erau furnizate cărți de identitate și documente de pensie falsificate, care atestau în mod nereal calitatea de pensionar militar și existența unor venituri fictive ridicate. În baza acestui portofoliu de acte contrafăcute, suspecții reușeau să inducă în eroare instituțiile bancare și să contracteze credite pe care nu intenționau să le ramburseze.

Prejudiciul total cauzat prin aceste manevre financiare este estimat la aproximativ 1,4 milioane de lei. În desfășurarea descinderilor, echipele de cercetare beneficiază de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Constanța, misiunea vizând identificarea probelor suplimentare și tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals privind identitatea.

Descinderile, care vizează peste 30 de persoane, au loc atât în municipiul Constanţa, cât şi în localităţile Cumpăna, Năvodari, Ovidiu, Techirghiol, Poiana, Poarta Albă şi Ivrinezu.

”Din cercetările efectuate de poliţişti a reieşit faptul că, în perioada 2024 – prezent, o femeie, sprijinită de alte persoane, ar fi racolat persoane cu venituri modeste, cărora le-ar fi pus la dispoziţie documente falsificate care atestau că respectivii ar fi ocupat locuri de muncă la diverse instituţii, documente în baza cărora ar fi fost obţinute credite bancare. Percheziţiile vizează atât domiciliile unor persoane fizice şi spaţii bănuite a fi fost folosite de către cei în cauză, precum şi sediul unei instituţii de credit”, au afirmat reprezentanţii IPJ Constanţa. 

Ei au precizat că prejudiciul este de aproximativ 1,7 milioane de lei, urmând a fi stabilit cu exactitate în urma administrării tuturor probelor. Mai multe persoane urmează să fie duse la audieri.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”, transmite CSM printr-un comunicat de presă. 

Reprezentanții instituției au oferit și un exemplu: ”una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv”.

Potrivit CSM, ”discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”.

”Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”, a menționat CSM. 

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.),” însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.

Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara a raportat miercuri un incident neobișnuit care a dus la reținerea unui bărbat din Lupeni, aflat sub monitorizare electronică în cadrul unui ordin de protecție pentru violență domestică. Alerta a fost declanșată în momentul în care dispeceratul structurii de monitorizare a sesizat că bărbatul, în vârstă de 43 de ani, nu mai răspundea apelurilor de verificare obligatorii, în timp ce semnalul GPS localiza telefonul de supraveghere într-o clădire din proximitatea stației CFR Deva.

Intervenția rapidă a polițiștilor de la Serviciul Județean de Poliție Transporturi a dus la o descoperire neașteptată în locația indicată de sistem: dispozitivul și încărcătorul acestuia se aflau în posesia unui bărbat fără adăpost, în vârstă de 45 de ani. Acesta din urmă le-a declarat oamenilor legii că a cumpărat kit-ul de monitorizare cu suma de 200 de lei de la o persoană necunoscută, bunurile fiind imediat ridicate de autorități ca probă în dosar.

Deși beneficiarul real al măsurii de supraveghere s-a prezentat ulterior la sediul Poliției Hațeg susținând că ar fi pierdut dispozitivul, explicația sa nu a fost acceptată de anchetatori. În urma administrării probatoriului, polițiștii au dispus continuarea urmăririi penale pentru infracțiunea de încălcare a măsurilor prevăzute de ordinul de protecție, bărbatul fiind reținut pentru 24 de ore. În prezent, acesta se află în arestul IPJ Hunedoara și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva pentru stabilirea unor măsuri legale mai stricte.

Investigația a dezvăluit că, între septembrie 2015 și iunie 2017, Bosînceanu a supus-o pe victimă unui regim de teroare și abuzuri sexuale constante. Victima, care avea doar 15 ani la debutul agresiunilor și era fiica unei familii apropiate magistratului, a fost constrânsă prin violență fizică și psihică să întrețină raporturi sexuale, de regulă de două ori pe săptămână.

Abuzurile aveau loc fie într-un apartament din Iași, fie în autoturismul personal al procurorului. Cruzimea faptelor a atins un punct critic atunci când minora, rămasă însărcinată în urma violurilor, a fost obligată de agresor să facă o întrerupere de sarcină. Pentru a asigura tăcerea fetei, Bosînceanu a recurs la amenințări cu moartea, avertizând-o că: „Este secretul lor care trebuie păstrat până în mormânt; dacă îl va divulga, va ajunge ea în mormânt în locul secretului.”

Cariera lui Daniel Bosînceanu, începută în rândurile poliției ca ofițer judiciar la IPJ Iași, a culminat cu funcția de prim-procuror, poziție pe care o deținea chiar în perioada în care comitea infracțiunile. Această autoritate a fost însă spulberată de decizia judecătorilor de la Bacău.

Instanța l-a condamnat pe Bosînceanu la 8 ani de închisoare cu executare pentru viol în formă continuată. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, acestuia i s-au aplicat interdicții severe pentru o perioadă de 5 ani după eliberare. Pierderea dreptului de a fi ales în autorități publice și interdicția de a ocupa orice funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Deși sentința reprezintă un pas major spre dreptate, aceasta nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Discuțiile de dimineață s-au concentrat pe portofoliile cheie — Transporturi, Agricultură, Sănătate, Justiție și Muncă — cu un accent deosebit pe Agricultură, unde se urmărește stimularea producției locale și a exporturilor prin credite și integrarea fondurilor europene. Premierul a reiterat că obiectivul central rămâne utilizarea responsabilă a banilor publici și eficientizarea aparatului de stat. Seria consultărilor bugetare va continua în această seară, de la ora 18:00, cu miniștrii Afacerilor Externe, Mediului și Economiei.

În paralel cu strategia fiscală, Executivul reia astăzi un front de reformă esențial: Comitetul pentru revizuirea legilor justiției se întrunește în prima ședință din acest an. Înființat anul trecut ca răspuns la vulnerabilitățile sistemice expuse de investigațiile Recorder și de petițiile magistraților, acest for are misiunea de a corecta legile adoptate în 2022. Obiectivul asumat este clar: formularea unor soluții legislative care să garanteze independența reală a actului de justiție și să elimine deficiențele semnalate în dezbaterea publică.

Acest demers juridic se desfășoară în paralel cu o procedură tensionată de extrădare. Aflați în prezent sub măsura arestului la domiciliu în Italia, frații Mocanu așteaptă verdictul Curții de Apel din Napoli privind predarea lor către autoritățile din România. Deși Bucureștiul a solicitat oficial repatrierea acestora pentru executarea pedepselor, judecătorii italieni au amânat procesul, stabilind un nou termen pentru data de 20 ianuarie.

Condamnările care au dus la acest scenariu internațional au fost pronunțate definitiv la începutul lunii noiembrie 2025. Dani Mocanu a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare, în timp ce fratele său, Ionuț, a fost condamnat la 7 ani. Dosarul vizează un incident violent petrecut în 2022 într-o benzinărie din Pitești, unde artistul și fratele său ar fi agresat brutal un bărbat folosind o rangă.

Nu este prima dată când Dani Mocanu se confruntă cu probleme penale de amploare. Anterior, manelistul primise o sentință de 6 ani și cinci luni de închisoare într-un caz de proxenetism și spălare de bani. Totuși, acea pedeapsă nu a mai fost pusă în executare, artistul beneficiind de prescrierea faptelor. De data aceasta însă, condamnarea pentru tentativă de omor este una proaspătă, iar singura șansă de a evita celula rămâne decizia magistraților de la Curtea Supremă.

Anchetatorii au stabilit că victimele – un bărbat de 47 de ani și o femeie de 46 de ani – care locuiau de mai mult timp în pavilioanele abandonate din stațiune și își câștigau traiul din colectarea materialelor reciclabile, au fost ucise chiar de cel care, pe 1 ianuarie, a anunțat la 112 că ar fi „descoperit” cadavrele.

Crimele s-ar fi produs pe 19 decembrie, iar suspectul și-ar fi lovit victimele în zona capului cu o bară metalică.

Bărbatul a fost reținut, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc dubla crimă.

Potrivit documentului medico-legal, Bogdan Țiolan a suferit o criză de epilepsie care a dus la un stop cardio-respirator fatal.

Afecțiunea de care suferea nu era compatibilă cu joburi extrem de solicitante și, mai ales, cu un regim de lucru prelungit.

Tânărul de doar 18 ani a fost găsit mort, în weekend, într-o încăpere a restaurantului în care lucra, după ce cu o zi înainte servise la două evenimente, iar duminică ar fi urmat să participe la încă unul.

Inspectoratul Teritorial de Muncă a deschis o anchetă privind moartea tânărului.

Incidentul s-a petrecut pe data de 8 ianuarie, iar timp de mai multe zile, victimele au avut nevoie de îngrijiri medicale. 

”În fapt, din probele administrate, s-a stabilit că la data de 08.01.2026, în jurul orei 22:20, în timp ce se afla în apartamentul situat în oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin, P.P.M. a exercitat acte de violenţă asupra agenţilor de poliţie B.A.V., S.R. şi H.A., din cadrul Poliţiei Oraşului Bocşa, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, intervenind la o solicitare SNUAU 112, în concret i-a muşcat pe aceştia şi anume: agentul de poliţie B.A.V. a fost muşcat de braţul drept în zona cotului superior, agentul de poliţie S.R. a fost muşcat de mâna dreaptă în zona degetelor şi de mâna stângă în zona cotului aproape de umăr iar agentul de poliţie H.A. a fost muşcat de piciorul stâng (membru inferior/gambă), toţi trei suferind astfel leziuni traumatice cuantificate prin zile de îngrijiri medicale”, a precizat sursa citată.

Reprezentanții Parchetului spun că mai mulţi oameni au sunat la numărul de urgenţă 112 şi au sesizat că un bărbat face scandal într-un local public din oraş, provocând distrugeri în interior. 

La scurt timp, poliţiştii au fost sesizaţi din nou la 112 de o femeie că acelaşi bărbat a încercat să intre peste aceasta în locuinţă. La faţa locului au fost direcţionate două echipaje de poliţie, care l-au găsit pe bărbatul în cauză la domiciliu, într-un bloc din proximitatea localului, acesta fiind recalcitrant şi vizibil în stare de ebrietate.Potrivit poliţiştilor, bărbatul a refuzat să coopereze, nu s-a conformat dispoziţiilor poliţiştilor, iar în momentul în care au încercat să îl imobilizeze, acesta i-a muşcat.

În sprijinul acestora a fost solicitat un echipaj de jandarmi, iar bărbatul a fost dus atunci la sediul Poliţiei.

Ministrul subliniază că teza sa a fost evaluată conform normelor academice în vigoare la momentul susținerii și că orice contestare ar trebui făcută exclusiv în fața instituțiilor abilitate. El consideră că acuzațiile lansate acum, la câteva zile după anunțarea unei proceduri sensibile pentru sistemul judiciar, ridică semne de întrebare privind intenția reală a demersului. Marinescu afirmă că articolul conține și informații pe care le cataloghează drept falsuri, inclusiv referiri la clienți pe care nu i-ar fi reprezentat niciodată.

„Dacă cineva voia să pună la îndoială această chestiune, bine, și după 20 de ani o poate face prin validare instituțională, adică în fața unor organisme prevăzute de lege. Acum, dacă cineva vine și la câteva zile după ce am declanșat o procedură foarte importantă pentru statul român și brusc aruncă o serie de acuzații, dar nu numai de acuzații, de falsuri, pentru că în articolul respectiv se colportează susțineri care denotă că autorul articolului are o problemă personală cu subsemnatul, eu ce să cred?”, a declarat Marinescu.

Ministrul respinge categoric afirmațiile potrivit cărora ar fi reprezentat anumite persoane în dosare penale, precizând că aceste informații sunt eronate și nu au legătură cu tema tezei de doctorat. El atrage atenția că, indiferent de numele clienților, profesia de avocat presupune dreptul de a reprezenta orice persoană, iar astfel de insinuări nu au relevanță într-o discuție despre integritatea academică.

În ceea ce privește solicitările de a pune teza la dispoziția experților, Marinescu afirmă că lucrarea este deja publică și că există un verdict oficial privind conformitatea ei. Politicianul insistă că orice contestare trebuie făcută în fața instanțelor sau a organismelor prevăzute de lege, nu în spațiul public.

„În momentul de față eu am un verdict care este dat de către autoritățile din domeniu, care spun că teza este conformă cu standardele etice și de calitate științifică ale timpului. Dorește cineva să contrazică acest verdict? Să meargă la autoritățile în drept. Să meargă la instanța de judecată. În țara asta nu putem răspândi acuzații doar pentru a calomnia persoane, ci acuzațiile trebuie să fie verificate în mod riguros de către autoritățile îndrituite de lege.”

Ministrul susține că atacul mediatic ar fi fost declanșat în contextul în care a anunțat public că procedura de numire a procurorilor-șefi va fi una apolitică și independentă. El afirmă că articolul conține și alte afirmații pe care le consideră neadevărate, inclusiv referiri la poziționări profesionale sau instituționale care nu îi aparțin.

„Să fiu atacat, la câteva zile după ce am declanșat o procedură legală… și să fiu atacat inclusiv cu susțineri pe care nu le-am făcut niciodată, că aș fi antireformă, că m-aș fi aliniat cu magistrații, că aș fi apărat judecătorii Curții Constituționale… Ce legătură au acestea cu un pretins articol de respectabilitate academică? Acesta este un articol care atacă o persoană, pe mine”, a precizat oficialul.

În final, Radu Marinescu afirmă că independența justiției este o temă esențială și că nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin campanii mediatice. El reiterează că nu există nicio sesizare oficială privind teza sa și că orice evaluare trebuie făcută exclusiv în cadrul legal.

„Independența justiției nu este cu ghilimele. Independența justiției este o chestiune foarte serioasă. Și atunci când apare un astfel de demers nevalidat instituțional, fără să se meargă la vreun organism al statului român, și se vine pur și simplu și se împroașcă cu acuzații, eu ce să cred?”

Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit că, începând cu anul 2020, mai mulţi inculpaţi şi suspecţi, pe criterii de rudenie, au constituit, în judeţul Buzău, o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat ulterior şi alţi membri, inclusiv doi cetăţeni britanici, în scopul obţinerii de importante beneficii financiare din exploatarea sexuală a unor tinere, precizează sursa citată. Potrivit DIICOT, grupul infracţional organizat a fost structurat pe mai multe paliere, aflate în strânsă conexiune, iar sub coordonarea liderului, membrii au identificat şi recrutat tinere (inclusiv  persoane cu care se aflau în legătură de rudenie sau concubinaj), pe care le-au transportat pe teritoriul Marii Britanii, unde le-au determinat să practice sau să continue practicarea prostituţiei sub directă supraveghere şi coordonarea grupării de criminalitate organizată.În acest context, cetăţenii britanici, membri ai grupării de criminalitate organizată au asigurat transportul, supravegherea şi ”protecţia” tinerelor pe teritoriul Angliei, în Londra şi zona adiacentă.Sumele de bani provenite din activitatea infracţională au fost însuşite, aproape integral, de către gruparea de criminalitate organizată, menţionează DIICOT.Pentru documentarea activităţii infracţionale, autorităţile române şi britanice au semnat, în octombrie 2023, sub egida EUROJUST, un acord pentru constituirea unei Echipe Comune de Anchetă - JIT (Joint Investigation Team).  DIICOT – Biroul Teritorial Buzău şi-a atribuit competenţa jurisdicţională cu privire la efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii cetăţeni români, în timp ce Metropolitan Police Service şi-a atribuit competenţa jurisdicţională cu privire la cetăţenii britanici implicaţi în cauză.În urma percheziţiilor efectuate pe teritoriul României au fost găsite şi ridicate înscrisuri cu valoare probatorie, dispozitive de stocare a datelor, precum şi alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 9 autoturisme (inclusiv de lux) şi mai multe imobile aparţinând membrilor grupului infracţional organizat.Simultan, autorităţile judiciare din Marea Britanie au pus în aplicare 4 mandate de percheziţie domiciliară, în Londra.În aceeaşi zi, procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Buzău au luat măsura reţinerii a trei inculpaţi şi cea a controlului judiciar faţă de alţi doi inculpaţi, iar în 9 ianuarie, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Buzău a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor reţinuţi.Totodată, sunt continuate investigaţiile cu privire la alţi trei suspecţi, cetăţeni români, implicaţi în cauză.De asemenea, autorităţile judiciare engleze au luat măsura arestării preventive a unui inculpat de cetăţenie britanică.Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova şi jandarmilor din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Ea a precizat că este „un plan matematic, tehnic şi foarte cinic de preluare a puterii controlului judecătoreşti”.

„Când vorbim de matematic, ne gândim la rigoare ştiinţifică. Şi pare că tot acest plan este unul foarte riguros organizat, foarte riguros pus la punct, în care folosim expresii care pot să creeze emoţii, folosim imagini care pot să creeze emoţii, dar nevoia este reală de preluare a puterii judecătoreşti”, a subliniat aceasta.

Liana Nicoleta Arsenie a menţionat că în Constituţie sunt menționate trei puteri, trei piloni pe care funcţionează statul român: puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească.

„Toţi aceşti piloni înseamnă împărţirea puterii şi înseamnă un echilibru. Toată puterea dusă într-o singură mână înseamnă dezechilibru, înseamnă dispariţia şi disoluţia statului de drept”, a arătat ea.

Potrivit lui Arsenie, „puterea executivă practic devorează puterea legislativă, nu mai avem Parlament care să legifereze şi există această nevoie de control asupra puterii judecătoreşti, prin orice mijloace”.

„În acest sens, constatăm că de fiecare dată când se schimbă puterea politică în România, există un grup restrâns şi nereprezentativ pentru judecători sau pentru procurori, un grup restrâns de judecători şi de procurori care merg şi acum la preşedintele Dan, aşa cum au mers şi la preşedintele Băsescu, cum au mers şi la preşedintele Iohannis şi, afirmând nevoia de schimbare şi de îmbunătăţirea sistemului de justiţie, practic solicită schimbări care să valideze eşecuri personale, prejudecăţi, care să acopere acele paliere ale personalităţii profesionale care nu sunt dezvoltate”, a mai spus ea.

Inspectoratul de Poliție Județean Mehedinți a anunțat că s-a autosesizat imediat după apariția videoclipului pe TikTok.

„Având în vedere materialul apărut pe TikTok, unde un tânăr se urcă pe capota a două autoturisme staționate și, prin lovirea cu picioarele, provoacă distrugeri la nivelul parbrizelor, polițiștii au demarat verificări”, au transmis reprezentanții IPJ.

Cercetările au stabilit că incidentul a avut loc pe 11 ianuarie, în jurul orei 03:50. Autoturismele aparțin unor bărbați de 61, respectiv 34 de ani. După identificarea făptașului, părințin săi sunt cei care trebuie să achite daunele, potrivit actualmehedinti.ro.

Adolescentul este acum cercetat penal pentru distrugere, iar prejudiciul urmează să fie evaluat. Polițiștii continuă investigațiile pentru a stabili toate detaliile incidentului și pentru a aplica măsurile legale.

Autoritățile atrag din nou atenția asupra provocărilor de pe rețelele sociale, care pot transforma un gest „de amuzament” într-o faptă penală cu consecințe serioase – mai ales în cazul minorilor.

Omul de afaceri vasluian, Fănel Bogos, a fost reținut de procurori pe data de 6 octombrie, mai exact de procurorii anticorupție din Iași, pentru șantaj și cumpărare de influență în formă continuată. Asta după ce acesta ar fi înființat un grup infracțional și ar fi încercat să îl demită contracost pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare din Vaslui, după ce acesta din urmă a amendat fermele controlate de compania omului de afaceri.

Tot pe 6 octombrie au mai fost reținute în același dosar și alte trei persoane suspecte. La finalul lunii noiembrie, judecătorii Curții de Apel din Iași au respins solicitarea omului de afaceri de a fi eliberat, după ce acesta solicitase acest lucru spunând că, pe perioada pe care stă în arest, i se prăbușește afacerea.

Este important de precizat că în același dosar apare și numele premierului Ilie Bolojan, pentru că, ne amintim, omul de afaceri a dat o sumă de bani în încercarea de a ajunge în biroul premierului, lucru care s-a și întâmplat. La acel moment, premierul Ilie Bolojan a explicat că nu știa despre ce este vorba în momentul în care l-a primit pe omul de afaceri în biroul său, dar și că acea discuție nu a avut niciun rezultat. Până în momentul de față nu a fost chemată la audieri nicio persoană din partea Guvernului.

Bunurile și banii au fost ridicate pentru expertizare, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru tentativă de contrabandă, a transmis Poliția de Frontieră.

Ancheta continuă pentru a stabili proveniența obiectelor și intenția reală a persoanelor implicate.

Primele verificări arată că ușa apartamentului era închisă, dar nu încuiată, iar trupul nu prezenta urme vizibile de violență. În locuință au fost găsite însă mai multe medicamente cu efect antidepresiv, pentru care bărbatul nu ar fi avut rețete, dar și indicii că acesta avbvea probleme legate de consumul de alcool. Din acest motiv, anchetatori să ia în calcul un amestec periculos de substanțe, dar și varianta unei afecțiuni medicale agravate.

Fostul militar servise în mai multe teatre de operațiuni și petrecuse perioade în România spre finalul carierei, unde intenționa să se stabilească definitiv. 

Evadatul a fost predat ulterior polițiștilor de la Serviciul de Investigații Criminale Vaslui, care vor stabili măsurile legale ce se impun în vederea extrădării.

Bărbatul a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital, iar ancheta continuă pentru stabilirea exactă a circumstanțelor și a măsurilor legale ce vor fi luate împotriva tinerilor implicați.

VIDEO

Depunerea candidaturilor se va face pe parcursul a aproximativ 42 de zile. După încheierea acestei etape, procurorii care candidează vor fi chemați la interviu direct la Ministerul Justiției, unde vor fi evaluați pentru funcțiile extrem de importante pe care le vizează.

Ulterior, propunerile vor primi avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, iar apoi vor ajunge pe masa președintelui României, Nicușor Dan. Șeful statului are dreptul să respingă o singură dată o candidatură, însă doar în baza unui motiv solid și bine justificat.

Decizia finală privind numirea șefilor de parchete îi va aparține președintelui. În paralel, surse politice vorbesc și despre discuții intense legate de conducerea serviciilor de informații, SRI și SIE.

”La faţa locului s-au deplasat de urgenţă poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Caracal, care, din primele verificări, au stabilit faptul că un tânăr de 27 de ani, din municipiul Slatina, agent de pază al sălii de jocuri, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ar fi fost agresat fizic de mai multe persoane, pe fondul unui conflict spontan. Totodată, în timpul conflictului, ar fi fost distruse mai multe bunuri din interiorul sălii şi ar fi fost tulburată ordinea şi liniştea publică”, au transmis, vineri, reprezentanţii IPJ Olt. 

În urma acestui incident, agentul de pază a fost transportat la Spitalul Municipal Caracal pentru îngrijiri medicale. 

După două ore, poliţiştii au fost sesizaţi prin apel 112 cu privire la faptul că un bărbat de 47 de ani şi un tânăr de 22 de ani, ambii din Caracal, au fost agresaţi în aceeaşi sală de jocuri de noroc, în acelaşi scandal, de persoane necunoscute. 

Poliţiştii au reuşit identificarea a şapte bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19 şi 48 de ani, din Caracal şi din comuna Mărunţei, suspectaţ de comiterea faptelor.  Şase dintre ei au fost reţinuţi pentru 24 de ore, pentru lovire sau alte violenţe, distrugere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Cel de-al şaptelea bărbat implicat în conflict este căutat de poliţişti.

”Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au stabilit faptul că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, un bărbat, de 47 de ani ar fi aruncat cu ulei pe porţile de acces de la imobilul unde locuieşte apelanta şi pe autoturismul acesteia, ce se afla parcat în faţa imobilului, precum şi pe gardul unui alt vecin, un bărbat, de 36 de ani, din comuna Şimnicu de Sus. Totodată, bărbatul de 47 de ani i-ar fi ameninţat că va da foc”, au afirmat poliţiştii.

Bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi tentativă la distrugere.El va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru luarea unei măsuri preventive.

UPDATE 11:00 - În urmă cu scurt timp, Horțaiu Potra, cât și cei doi apropiați ai familiei sale care se află în arest au ajuns în fața magistraților de la CAB. 

Aceștia au fost scoși din arestul Penitenciarul Rahova și aduși cu trupele speciale la sediul instanței. Duba în care au fost aduși Potra și apropiații săi a fost trasă atât de aproape de intrarea de acces încât nimeni nu a putut, practic, să îi vadă. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Astăzi, Horațiu Potra și cei doi apropiați ai săi, aflați în arest la Penitenciarul Rahova, vor fi aduși în fața magistraților de la Curtea de Apel București.

Judecătorii vor decide dacă prelungesc mandatul de arestare preventivă cu încă 30 de zile. Este prima apariție publică a lui Potra din acest an, după presiunile la care ar fi fost supus în penitenciar la mijlocul lunii decembrie.

Avocatul său a declarat pentru Realitatea Plus că fostul luptător din Legiunea Străină ar fi fost constrâns de mascați să dea declarații mincinoase în dosarul în care este implicat, dosar în care apare și numele lui Călin Georgescu.

Între timp, Tribunalul Sibiu a stabilit că anumite acuzații nu pot fi investigate fără acordul Emiratelor Arabe Unite, în lipsa unui tratat de extrădare.

Rămâne de văzut dacă Potra va face declarații în fața instanței, în condițiile în care avocații săi pregătesc o strategie detaliată pentru a evidenția presiunile la care ar fi fost supus.

1. Dosare de abuz în serviciu și fals cadastral în București și Constanța

2. Acces ilegal la sisteme informatice și divulgare de informații secrete

3. Abuz în serviciu la Primăria Bacău

4. Mită și trafic de influență la A.R.S.V.O.M. și Ministerul Transporturilor

5. Luare de mită la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud

6. Concursuri trucate la Spitalul Județean Botoșani

7. Trafic de influență în Ilfov

8. Licitații trucate în comuna Ungureni, Botoșani

9. Adeverințe de vechime false în Brăila

10. Fraudă la obținerea permisului auto în Cluj

11. Fonduri europene fraudate de militari și experți ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

12. Fonduri europene false la Brașov

Daniel Chițoiu este acum la sediul Poliției, la SIC, și urmează să se predea.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Curtea de Apel Pitești a emis, astăzi, o decizie definitivă în dosarul privind accidentul rutier mortal provocat de fostul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, condamnându-l la patru ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă.

Instanța a admis, astfel, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și de părțile civile, majorând pedeapsa inițială de 3 ani și stabilind executarea acesteia în regim de detenție, fără suspendare. Totodată, apelul declarat de Daniel Chițoiu a fost respins ca nefondat. Decizia vine în contextul finalizării expertizei medico-legale.

Pe 14 aprilie 2025, respectiv la peste cinci ani de la accidentul rutier soldat cu moartea a două persoane, fostul vicepremier și ministru de Finanțe, Daniel Chițoiu, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare. Deși sentința a fost pronunțată pentru ucidere din culpă, fostul demnitar nu a ajuns, însă, în închisoare. Și asta deoarece sentința a fost contestată.

Accidentul a avut loc în decembrie 2019, în județul Argeș. Daniel Chițoiu a pătruns pe contrasens și a lovit frontal un autoturism în care se aflau trei persoane. Un bărbat de 82 de ani a murit pe loc, iar soția sa a decedat la câteva zile după impact, în spital. A treia pasageră, o femeie în vârstă, a fost grav rănită și a necesitat două luni de spitalizare.

După ani de procese, cea de-a treia victimă a decis să renunțe la acțiunea în instanță, motivând că starea de sănătate nu-i mai permitea deplasări repetate. În ceea ce privește acuzația de vătămare corporală din culpă, instanța a constatat că termenul de prescripție penală a fost depășit. 

Totodată, judecătorul susține că o discuție între șeful statului și liderii de partid este normală în acest context. Însă, potrivit lui Mateescu, reziștilor nu le-ar conveni numele vehiculate în spatele ușilor închise, astfel că vor să pună presiune prin manifestații în stradă. 

Potrivit sursei citate, bărbatul se afla internat „în baza unei sentințe penale” și a profitat de un moment de neatenție pentru a se urca la volanul ambulanței aflate în curtea spitalului. Fuga lui a pus imediat în alertă autoritățile.

„Colegii noștri din cadrul IPJ Caraș-Severin – Secția 6 Poliție Rurală Bozovici au intervenit într-o situație deosebit de gravă, cu risc major pentru siguranța publică și pentru viața lor, eliminând un pericol major prin acțiune rapidă și determinare”, a transmis Europol.

Patrula formată din agent Ion Borchescu și agent Ionuț Trocan a reușit să localizeze rapid vehiculul furat într-o parcare publică din Bozovici. La intervenție a participat și polițistul George Boran, aflat în timpul liber, dar care „animat de un profund simț al datoriei” a sărit în ajutorul colegilor.

Individul, „cunoscut cu afecțiuni psihice”, s-a baricadat în autovehicul și a încercat să fugă din nou, însă polițiștii au acționat prompt și l-au imobilizat înainte ca situația să escaladeze, a precizat sursa citată.

Magistrații au stabilit vinovăția pentru infracțiuni extrem de grave, iar pedepsele reflectă brutalitatea cazului. Pe lângă condamnările penale, cei doi au fost obligați să plătească despăgubiri de un milion de euro copiilor victimei. Decizia nu este definitivă și va fi contestată. 

7 iulie 2020 - prima amânare în Prahova pe motiv că Sebastian Ghiță nu a știut de proces

septembrie 2020 - a doua amânare pe motiv că avocatul pleca în vacanță

octombrie 2020 - amânare pe motiv că avocatul este în izolare din cauza COVID

martie 2021 - amânare pe motiv că avocatul are o reacție adversă la vaccin

octombrie 2021 - amânare pe motiv că avocatul are o a doua reacție adversă la vaccin

noiembrie 2021- amânare după ce unui martor i se face rău în sala de judecată

aprilie 2022 - amânare pentru că o martoră se afla în concediu medical

mai 2023- amânare pentru că procurorul de ședință al DNA nu s-a prezentat la proces

octombrie 2023 - amânare pentru că dosarul s-a pierdut undeva printre instanțele din Prahova

aprilie 2024 - se schimbă din nou completul de judecată

septembrie 2025 - amânare din cauza grevei magistraților

27 ianuarie 2026 - noul termen în dosarul lui Sebastian Ghiță. Deja faptele sunt prescrise, instanța va decide doar dacă inculpații vor fi obligați la plata prejudiciului

Din punct de vedere financiar, beneficiile rețelei erau colosale. Deși apărarea a încercat să ridice sechestrul asupra banilor găsiți la domiciliul mamei inculpatului (aproximativ 38.000 de euro și 25.000 de lei), Tribunalul Cluj a respins cererea pe 29 decembrie 2025. Decizia a fost fundamentată pe interceptări ambientale de necontestat, în care tânărul recunoștea explicit că sumele îi aparțin: „tăți banii-s… la mama”. Instanța a subliniat că sumele sunt necesare pentru garantarea confiscării speciale, mai ales că la alți membri ai grupării au fost identificate sume de ordinul a 350.000 de euro, ceea ce confirmă o remunerare sistematică și substanțială a participanților.

Magistrații au demontat strategia apărării, care susținea că rolul tânărului ar fi fost unul periferic. Instanța a reținut că funcția de „chimist” este piesa centrală a angrenajului: fără capacitatea tehnică de a sintetiza tonele de substanțe, întreaga infrastructură de distribuție și spălare de bani ar fi fost inutilă. Astfel, averea identificată este considerată proporțională cu responsabilitatea critică pe care acesta o avea în laboratorul clandestin.

Dosarul, un colos juridic de 90 de volume, vizează 14 inculpați, majoritatea alegând deja calea recunoașterii vinovăției pentru a beneficia de procedura simplificată. Dincolo de aspectele penale, cazul atrage atenția asupra riscurilor majore de sănătate publică. Substanțele produse, precum sibutramina (un fost medicament de slăbit retras de pe piață pentru riscuri cardiace severe) și efedrina, erau manipulate în condiții improvizate, fără nicio supraveghere medicală, fiind destinate vânzării ilegale sub masca unor suplimente pentru sportivi. Decizia de menținere a sechestrului rămâne executorie, marcând o etapă crucială în procesul care se apropie de sentința finală.

Curtea mai arată că a fost învestită cu dosare vechi, unele vizând fapte săvârșite cu opt până la zece ani înainte, ceea ce a limitat obiectiv posibilitatea de judecare pe fond.

În reacția transmisă oficial de Curtea de Apel București, magistrații fac referire la cauze vechi, cu fapte de acum 8-10 ani, care au ajuns tardiv în instanță. Este vorba de perioade când la conducerea DNA se afla Laura Codruța Kovesi sau când era Crin Bologa, procuror șef al DNA.

Ancheta, coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, a scos la iveală detalii cutremurătoare. Investigațiile, care inițial vizau doi elevi ai interpretului, s-au extins ulterior la o a treia victimă. În urma perchezițiilor, anchetatorii au descoperit probe video incriminatoare, care atestau faptul că victimele erau obligate să întrețină acte sexuale în timp ce erau filmate de către cel care le era profesor. Pe lângă anii de detenție, instanța i-a interzis lui Totolici mai multe drepturi civile și l-a obligat la plata unor daune morale și materiale către părțile vătămate.

Ca urmare a gravității faptelor, judecătorii au dispus măsuri suplimentare de monitorizare și identificare. Aurică Totolici va fi înregistrat oficial în Registrul Național al Agresorilor Sexuali, iar profilul său genetic va fi introdus în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după recoltarea probelor biologice necesare. Această decizie marchează un final de carieră sumbru pentru artistul care ieșise la pensie în urmă cu doi ani, transformând statutul său de mentor cultural într-un caz penal de referință pentru justiția din Galați.

În acest context le-ar mai rămâne pe masă magistraților de la Curte doar două variante, fie să amâne decizia în speranța că în final Curtea de Apel București va decide să nu revoce pe cei doi judecători, fie cea de-a doua variantă să repună dosarul pe rol, iar asta ar însemna ca tot procesul să fie luat de la capăt cu tot cu deliberare și abia apoi să se poată da o decizie chiar și într-o formulă mai restrânsă.

Asta ar însemna însă ca decizia să fie amânată și dacă nu se va lua o decizie până la finalul lunii, România va pierde banii europeni, iar premierul Ilie Bolojean a amenințat că și-ar putea da demisia dacă nu este lăsat să facă reformele pe care și le dorește.

Potrivit anchetatorilor din cadrul Secției de combatere a corupției a DNA, inculpatul – care nu deținea nicio funcție publică – ar fi cerut în total 13.000 de euro, din care ar fi încasat efectiv 6.000 de euro. Faptele s-ar fi desfășurat pe parcursul mai multor luni, între toamna anului 2024 și primăvara anului 2025.

Conform rechizitoriului, bărbatul ar fi susținut, în mod repetat, că dispune de relații și influență, fie direct, fie prin intermediul unor terțe persoane, asupra unor magistrați de la Judecătoria Sectorului 1 București și de la Tribunalul București, precum și asupra unor ofițeri de poliție. În schimbul sumelor solicitate, acesta ar fi promis că va determina autoritățile judiciare să adopte decizii favorabile, contrare atribuțiilor de serviciu.

Într-un prim episod, petrecut în perioada octombrie–noiembrie 2024, inculpatul ar fi cerut 9.000 de euro, afirmând că poate influența soluționarea unor cauze penale aflate pe rolul instanțelor. Printre promisiunile făcute s-ar fi numărat înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă și obținerea unei sentințe cu suspendarea executării pedepsei, indiferent de probele existente în dosare. Din această sumă, femeia ar fi achitat 4.000 de euro, restul banilor fiind solicitați ulterior.

Separat, în aceeași perioadă, bărbatul ar fi cerut încă 4.000 de euro, invocând presupusa sa influență asupra unor ofițeri de poliție. El ar fi promis că va interveni pentru reunirea unor dosare penale și pentru stoparea cercetărilor în acele cauze. În acest caz, ar fi primit 2.000 de euro, solicitând ulterior și diferența rămasă.

Pe parcursul anchetei, procurorii au dispus instituirea unor măsuri asiguratorii, în vederea confiscării sumelor obținute. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, cu propunerea menținerii controlului judiciar și a măsurilor dispuse anterior.

Ne-am obișnuit până acum ca ziua de marți să fie cea în care ajunge la Buftea în fața polițiștilor. Mâine însă, iată că este așteptat de această dată.

Reamintim mesajul pe care Călin Georgescu l-a dat, și anume că cere ca raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 să fie trimis în Statele Unite ale Americii, dar și în Israel.

Între timp, în Statele Unite ale Americii va ajunge și liderul AUR, George Simion, și printre subiectele pe care le va discuta cu liderii din America vorbim și despre anularea alegerilor, dar și despre justiția ca armă politică.

Cel mai recent, am văzut un atac din partea deputatului Emanuel Ungureanu, care cerea ca judecătorii să răspundă penal pentru acest lucru, spunând că ar fi vorba despre o sfidare, dar și de un abuz de putere.

A existat, de asemenea, și de un atac venit din partea unui alt deputat al USR, Alexandru Dimitriu, care cerea ca judecătorii să fie revocați pe motiv că și-au încălcat obligațiile de serviciu în momentul în care au boicotat acea ședință.

Aceste atacuri vin însă în contextul în care, pe data de 16 ianuarie, judecătorii se reunesc din nou în încercarea de a lua o decizie finală pe reforma pensiilor speciale - o decizie de care ar putea să depindă inclusiv mandatul de premier al lui Ilie Bolojan, care a spus în repetate rânduri că și-ar putea da demisia dacă nu reușește să facă acele reforme pe care și le dorește. 

Declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la Călin Georgescu au generat o controversă uriașă în spațiul public, mai ales prin prisma faptului că certitudinea președintelui referitoare la implicarea unui stat străin în alegeri vine în absența unor dovezi clare.

Chiar și el a recunoscut acest lucru, subliniind dificultatea procesului de probațiune. Deși inițial, înainte de preluarea mandatului, discursul său era unul ferm, la doar două săptămâni distanță, Nicușor Dan și-a nuanțat poziția, moment care a marcat începutul unei serii lungi de amânări privind publicarea raportului oficial.

Pe parcursul întregului an trecut, prezentarea concluziilor a fost reprogramată în repetate rânduri, lăsând publicul într-o stare de incertitudine totală.

Neclaritatea este alimentată și de mesajele ambigue venite de la Cotroceni, care sugerează că ar putea dura ani întregi până când dovezi incontestabile ale unei ingerințe externe ar putea ieși la suprafață.

Astfel, după mai bine de un an de așteptare, românii care au cerut explicații transparente se află în continuare în fața unui răspuns incomplet, în timp ce raportul rămâne un document învăluit în mister.

Anchetatorii vor să vadă cu cine a vorbit Rodica Stănoiu și dacă au existat constrângeri în ceea ce o privește. Ba mai mult decât atât, se fac în acest moment verificări cu privire la conturile bancare, dacă acestea au fost accesate după moartea fostului ministru.

Avocații spuneau că ar exista indicii cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală și că scopul percheziției informatice este să scoată în evidență dacă au existat anumite tipuri de amenințări discrete prin mesaje, de constrângere, să facă sau să nu facă ceva împotriva voinței sale. Mai mult decât atât, și testamentul va fi deschis, iar camerele de supraveghere din casa Rodicăi Stănoiu vor fi analizate de procurori.

Victima a fost lovită de trei ori cu toporul în cap, iar medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața. Agresorul este un pensionar de 65 de ani, care se află acum în custodia Poliției.

Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă să petreacă ani grei în spatele gratiilor. 

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au anunţat că două femei au fost reţinute pentru omor calificat şi vor fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă.

”În cursul lunii iunie 2024, după ce a premeditat fapta o lungă perioadă de timp, o persoană de sex feminin în vârstă de 38 de ani, beneficiind de ajutorul unei asistente medicale în vârstă de 46 de ani, care i-a procurat o cantitate mare de substanţe cu efect sedativ, i-a strecurat mamei sale substanţele în ceaiul pe care îl consuma. Fapta s-a petrecut la domiciliul acesteia din Sibiu. După ce victima, în vârstă de 59 de ani, a adormit, autoarea a chemat-o pe asistenta medicală care o aştepta, iar apoi i-a injectat victimei în picior o altă cantitate de substanţă cu efect puternic sedativ, suficientă pentru a-i provoca acesteia decesul. Ulterior, dorind să fie sigure de moartea victimei, cele două au asfixiat-o cu o pernă”, au informat procurorii din Sibiu.

Potrivit lor, după moartea mamei sale, fiica acesteia a intrat în posesia bunurilor moştenite, pe care le-a vândut, iar ulterior s-a mutat în Dubai.

Procurorii au mai menţionat că ”s-au reţinut circumstanţe care califică infracţiunea de omor, premeditarea şi săvârşirea faptei din interes material”, având în vedere că presupusa crimă a fost făcută pentru ca „inculpata să intre în posesia moştenirii lăsate de victimă”.

Eforturile de cooperare judiciară au vizat și alte state europene, din Germania și Spania fiind repatriați doi tineri condamnați la pedepse de până la 3 ani de închisoare pentru infracțiuni rutiere și fiscale. În cursul zilei de 30 decembrie, eforturile s-au concentrat pe aducerea din Marea Britanie a două femei din Gorj, ambele implicate în rețele de proxenetism și trafic de minori, una dintre acestea figurând pe lista „most wanted” a autorităților române.

Simultan, au fost puse în executare mandate de arestare preventivă pentru un bărbat de 29 de ani adus din Italia, acuzat de proxenetism, și pentru un tânăr din Iași escortat din Spania sub acuzația de trafic de droguri. Imediat după sosirea pe teritoriul național, toate cele șapte persoane au fost introduse în unități de detenție pentru a-și începe executarea sentințelor sau pentru a fi prezentate instanțelor în vederea continuării procedurilor judiciare.

Astfel, la data de 29 decembrie, a fost adus în ţară un bărbat, de 44 de ani, din Iaşi, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat şi favorizarea făptuitorului.  Este vorba despre Marian Plugaru Chirilă, poreclit ”Căpcăunul”. El are tatuat pe zona abdominală cuvintele ”Long vehicul”, iar pe scalp deasupra urechii stângi, CNP-ul propriu. Acesta a fost adus din Franţa, având emis pe numele său, de către Tribunalul Iaşi, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 12 ani.

De asemenea, la data de 30 decembrie, a fost adusă în ţară o femeie, de 47 de ani, din Gorj, urmărită internaţional din categoria most wanted, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism şi constituire a unui grup infracţional organizat. Aceasta a fost adusă din Marea Britanie, având emis pe numele său, de către Tribunalul Gorj, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 15 ani şi 8 luni. 

Poliţiştii au mai adus în ţară un bărbat de 31 de ani, din Ialomiţa, urmărit internaţional pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul rutier şi regimul fiscal. Acesta a fost adus din Germania, având emis pe numele său, de către Judecătoria Constanţa, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 3 ani, o lună şi 20 de zile.

De asemenea, un alt bărbat capturat are 26 de ani şi este Argeş, fiind dat în urmărire internaţională pentru infracţiuni rutiere. El a fost adus din Spania, având emis pe numele său, de către Judecătoria Constanţa, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an.

Totodată, o altă femeie din judeţul Gorj, de 32 de ani, urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, trafic de persoane şi constituire a unui grup infracţional organizat, a fost adusă din Marea Britanie. Pe numele său era emis un mandat executare a pedepsei cu închisoarea de 15 ani şi 8 luni.

Poliţiştii au adus în ţară şi două persoane pe numele cărora fuseseră emise mandate de arestare preventivă. Este vorba de un bărbat de 29 de ani, din Olt, urmărit internaţional pentru proxenetism şi adus din Italia şi de un bărbat de 23 de ani, din Iaşi, urmărit internaţional pentru trafic de droguri şi adus din Spania. 

Toți cei aduși în ţară au fost duși la închisoare pentru a-și ispăși condamnările.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a anunțat finalizarea urmăririi penale și sesizarea instanței în cazul lui Vasile Andreaș, fost primar al localității, cercetat pentru fapte comise în perioada exercitării mandatului său.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2019, fostul edil ar fi semnat, în numele comunei, trei contracte de vânzare-cumpărare prin care au fost cedate ilegal trei loturi de teren, fiecare cu o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Tranzacțiile ar fi avut loc la date diferite — 28 mai, 19 iulie și 30 iulie — și ar fi vizat trei cumpărători diferiți.

Vânzările ar fi fost realizate fără organizarea unor licitații publice și pe baza unor hotărâri ale Consiliului Local care, conform anchetatorilor, ar fi fost falsificate. Sumele obținute, în valoare de peste 50.000 de lei și peste 18.000 de euro, nu ar fi ajuns în bugetul local, ci ar fi fost însușite de fostul primar.

Dosarul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov în luna iunie 2025. În cadrul anchetei, au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale, în cazul unei eventuale condamnări.

Cauza urmează să fie judecată de Judecătoria Făgăraș.

Nu este prima dată când Vasile Andreaș ajunge în fața instanței pentru fapte similare. În luna mai 2022, acesta a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani, fiind găsit vinovat de abuz în serviciu în formă continuată. Pe lângă pedeapsa principală, instanța i-a interzis exercitarea unor drepturi timp de patru ani.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a anunțat că, la data de 29 decembrie, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a administratorului, după ce ancheta a arătat că firma pe care o conducea ar fi extras nisip și pietriș fără a deține permis sau licență de concesiune, așa cum prevede Legea Minelor.

Pe lângă exploatarea neautorizată, anchetatorii susțin că inculpatul nu și-ar fi îndeplinit nici obligațiile legale privind refacerea mediului. Mai exact, acesta este acuzat că nu a desființat lucrările realizate și nu a readus terenurile afectate la starea inițială, în termenul stabilit de autoritățile competente, încălcând astfel legislația privind evaluarea impactului asupra mediului.

Conform datelor din rechizitoriu, activitățile miniere s-ar fi desfășurat fără avizele necesare, iar după încheierea exploatării, suprafețele afectate nu ar fi fost reabilitate, deși exista această obligație expres prevăzută de lege.

Dosarul cauzei, împreună cu rechizitoriul, a fost înaintat Judecătoriei Arad, instanță care urmează să se pronunțe asupra vinovăției administratorului și asupra eventualelor sancțiuni ce pot fi dispuse.

Investigația privind moartea fostei ministre a Justiției se concentrează în prezent pe o serie de probe materiale descoperite în locuința acesteia. Conform surselor apropiate anchetei, identificarea unor substanțe neobișnuite a declanșat o pistă nouă: posibilitatea unei influențe externe asupra stării de sănătate a Rodicăi Stănoiu, în afara tabloului clinic obișnuit.

În centrul cercetărilor se află acum rezultatele analizelor toxicologice realizate de Institutul de Medicină Legală (IML). Anchetatorii urmăresc să stabilească dacă în organismul fostei ministre existau substanțe ingerate sau inhalate care ar fi putut contribui la deces sau care ar fi generat reacții adverse severe. Această verificare este considerată esențială, având în vedere vulnerabilitatea unui organism în vârstă și riscul ca anumite produse să fie incompatibile cu tratamentele medicale uzuale pe care aceasta le urma.

Dincolo de probele de laborator, atenția anchetatorilor s-a îndreptat și asupra vieții sociale a fostei ministre. Se pare că Rodica Stănoiu avea obiceiul de a se plimba zilnic într-un parc din apropierea casei, loc unde ar fi început relația dintre aceasta și Marius Calotă.

În fața suspiciunilor apărute, Marius Calotă a respins categoric toate acuzațiile vehiculate în spațiul public. Acesta susține că informațiile apărute nu au un fundament solid, considerându-le rezultatul unor interpretări exagerate ale unor fapte banale, menite să distorsioneze realitatea relației lor.

Până la finalizarea raportului medico-legal, ancheta rămâne deschisă oricărei ipoteze. Certitudinea privind cauzele decesului depinde acum de probele biologice prelevate, singurele capabile să confirme sau să infirme prezența unor substanțe toxice sau medicamentoase administrate necorespunzător.

Magistrații instanței superioare au admis atunci apelul, iar dosarul a ajuns iar pe rolul Judecătoriei Alba Iulia.

Pe 25 aprilie 2025, Judecătoria Alba Iulia îl condamna iar pe Hancheș, la 29 de ani de închisoare. Automat acesta a făcut iar apel, iar dosarul a ajuns din nou pe rolul Curții de Apel Alba Iulia.

Într-un final, pe 23 decembrie 2025, magistrații instanței superioare din Alba Iulia au dat o decizie finală în caz. La mai bine de doi ani de la momentul arestării preventive, Claudiu Hancheș din Cugir și-a aflat sentința: 29 de ani și patru luni de închisoare cu executare. Decizia a fost definitivă.

Soluția pe scurt: „În baza art. 425¹ alin. 7 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, în referire la art. 205 Cod de procedură penală, respinge contestația formulată de inculpatul RADU CRISTIAN împotriva Încheierii de ședință din data de 22.12.2025, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, în dosarul nr. 6527/118/2025/a2, ca nefondată. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul RADU CRISTIAN la plata sumei de 400 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu azi, 30.12.2025, prin punerea acesteia la dispoziția inculpatului și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței”, potrivit Ziua de Constanța.

Cristian Radu este vizat într-un dosar penal instrumentat de DNA, care are ca obiect fapte de corupție.

Decizia a fost luată pentru că în ziua de 6 ianuarie este Boboteaza, zi liberă de la stat și prin urmare nu ar fi avut cum să fie primit de oamenii legii pentru a semna condica în cadrul măsurii controlului judiciar, măsură impusă în dosarul trimis în judecată de procurorii de la Parchetul General.

Toate celelalte categorii au pensii de serviciu, nu s-au pus în discuție, nu s-au... Deci sunt în vizor doar magistrații. Nu știu ce reformă vrea primul-ministru să facă, da, pentru că în loc să luptăm ca să avem pensii mai mari pentru toți pensionarii României, noi luptăm să tăiem pensiile magistraților.

Acuma, sunt discutabile toate aceste chestiuni. Eu nu spun că trebuie neapărat magistrații să aibă nu știu ce pensii ieșite din comun și așa mai departe, dar haideți să lămurim: de aia o duce românul prost? Că au magistrații pensii mari?

Pentru că s-a dus o campanie de intimidare a Justiției de câteva luni bune. Pe toate televiziunile vezi toată lumea trage în magistrați că nu știu ce au. Eu tot n-am înțeles unde este marea reformă”, a declarat fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu. 

UPDATE

„Evoluția adevărului este în plină desfășurare; întrebarea este dacă suntem în ea sau devenim pradă. Respect pentru adevăr și pentru libertatea și demnitatea poporului român.

Am constatat, alături de toată lumea din țară, că Nicușor Dan se prezintă în cancelariile europene — dintre care unele au fost implicate în anularea votului — cu un raport care pretinde că justifică anularea alegerilor din decembrie 2024 și care conține acuzații fără probe la adresa mea.

Astăzi, 30 decembrie 2025, îl somez public ca raportul invocat să fie transmis integral, fără omisiuni, către două state capabile să verifice conținutul în mod independent: către Casa Albă, în atenția Președintelui și a Vicepreședintelui SUA, și către statul Israel, în atenția Premierului. Ambele state pot verifica veridicitatea acestuia.

În plus, statul Israel, în contextul acuzațiilor de antisemitism și legionarism care mi-au fost atribuite fals, nu poate fi părtinitor. De asemenea, aceste autorități au expertiză de referință pentru a analiza ingerințele în mediul virtual atribuite Rusiei. Cu atât mai relevant este faptul că acest raport nu a fost trimis, din proprie inițiativă, tocmai către aceste două state.

Declar public că, dacă această verificare independentă confirmă raportul, îmi asum toate consecințele. Altfel, alături de poporul român, îmi doresc un an 2026 în care adevărul să fie mai puternic. Adevărul trebuie apărat cu orice preț când se dorește despărțirea oamenilor de Dumnezeu. Poporul se stinge prin cei lași.”

UPDATE 11:02 Călin Georgescu a ajuns la sediul Poliției.

Ca de fiecare dată sunt așteptați mulți susținători din toate colțurile țării și din diaspora.

În exclusivitate la Realitatea Plus televiziunea poporului, vom avea transmisiuni maraton, iar jurnaliștii noștri vor fi în mijlocul românilor veniți să fie alături de liderul suveranist. Tot aici veți vedea mesajul lui Călin Georgescu în Ajun de Anul Nou.

În paralel, fostul procuror Anticorupție lasă de înțeles că această echipă infracțională nu a fost aleasă de președintele României, ci i-a fost adusă. 

Horia Miclescu: Cel mai grav, elocvent și ușor de probat este dosarul vaccinurilor. Vlad Voiculescu. Atenție, el e aici și e factorul de forță în USR. Cred că el conduce. Al doilea, doamna Mihăilă – am impresia că, din ceea ce știam, respectiva doamnă a fost șefa tineretului liberal. Are aceeași responsabilitate valorică ca domnul Voiculescu, ca domnul Cîțu. Și închidem linia.

Izoleta. Unde e? Izoleta duce la Arafat și tot la Voiculescu. Altul, și mai interesant – v-am zis de măști – duce la ROMARM și la domnul fost premier de care vorbeam, care a dat acea hotărâre de guvern că nu trebuie să se facă licitații: domnul Orban. Cine era luat, până acum 2 luni, consilier prezidențial? Domnul Orban.

Reporter: Se strânge o echipă infracțională în jurul lui Nicușor Dan?

Horia Miclescu: Nu știu dacă se strânge cu.

Reporter: Sau îi este adusă?

Horia Miclescu: Aici e problema.

Citește și: EXCLUSIV. Explicația judecătorilor care au absentat de la ședința CCR: "Nu a însemnat un blocaj, ci o decizie legată de respectarea regulilor"

Câciu a criticat dur lipsa de cvorum de la nivelul CCR, catalogând situația drept o „tâmpenie” și acuzând magistrații de utilizarea unor tertipuri pentru a temporiza reforma. Acesta a subliniat contrastul dintre lecțiile de moralitate oferite de unii judecători și beneficiile financiare exorbitante de care aceștia se bucură, menționând pensii și salarii care ating praguri de 30.000 sau 40.000 de lei. În viziunea sa, nemulțumirea publică a atins un punct critic față de privilegiile sistemului judiciar, motiv pentru care Executivul ar trebui să transmită chiar astăzi o scrisoare oficială prin care să ceară judecarea cauzei cu celeritate.

Deși a precizat că se află în afara țării, parlamentarul a insistat că Guvernul are pârghiile necesare pentru a influența calendarul instanței constituționale, reamintind că, în trecut, CCR a dat curs unor solicitări similare de urgentare. Câciu a concluzionat că stabilitatea financiară și angajamentele europene ale României nu mai pot aștepta după agenda relaxată a magistraților, oferind acest „sfat” direct echipei de comunicare a premierului Bolojan.

Conform investigațiilor, suspectul ar fi utilizat metoda de racolare „loverboy” pentru a induce în eroare și a manipula patru tinere cu vârste între 23 și 28 de ani. Sub pretextul unor relații sentimentale, victimele au fost determinate să practice prostituția în mai multe țări europene pe o perioadă de șapte ani, între 2018 și 2025. Veniturile obținute din această activitate, estimate la peste 920.000 de lei, ar fi fost ulterior „albite” prin achiziția unor autoturisme de lux, metodă aleasă special pentru a disimula originea ilegală a banilor.

În urma descinderilor, forțele de ordine au confiscat suma de 13.000 de lei, numeroase telefoane mobile și documente care vor servi drept probe în dosar. Bărbatul a fost reținut inițial pentru 24 de ore, iar astăzi urmează să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă, fiind cercetat pentru infracțiunile de proxenetism și spălare de bani.

Potrivit rechizitoriului, mecanismul de corupție s-a manifestat clar în vara anului 2025. Pe 1 iulie, directorul general ar fi încasat 40.000 de lei de la reprezentantul unei firme, prin intermediul directorului comercial, chiar în biroul unei societăți din capitală. Banii au fost oferiți pentru a urgenta aprobarea plăților aferente facturilor emise de firma respectivă către ELCEN. Ulterior, pe 30 iulie, Zamfiroi ar fi pretins încă 50.000 de lei de la un alt administrator de companie aflată în relații contractuale cu regia de termoficare, în schimbul îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu.

În acest dosar au fost deferiți justiției și cei doi oameni de afaceri acuzați de dare de mită. Pentru a asigura recuperarea prejudiciului și confiscarea specială, anchetatorii au pus sub sechestru suma de 40.000 de lei, transferată deja de fostul director general într-un cont administrat de ANABI. Deși se află sub control judiciar încă din luna septembrie, foștii șefi ai ELCEN vor apărea în fața magistraților Tribunalului București, procurorii solicitând menținerea tuturor măsurilor preventive și asigurătorii.

La data de 10 decembrie, mai susțin aceștia, „întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat”.

Președinta Curții a fixat noul termen pentru 28 decembrie, într-o zi nelucrătoare, duminică, fapt, de asemenea, "lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate".

"În ciuda faptului că judecătorii prezenți la ședință au cerut o amânare pentru luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze", explică ei, "aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în 22 ianuarie, președinta Curții a refuzat să respecte această solicitare". Mai spun cei patru judecători că "cererea lor formulată a fost ignorată complet de conducerea Curții". "Fără justificare, șefa Curții Constituționale a refuzat să aplice dispozițiile legale", mai explică ei.

În consecință, absența de la ședința de astăzi, mai spun judecătorii, "nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal".

Aceste puncte de vedere venite de la judecătorii Deliorga, Stan, Licu și Busuioc, o reacție la ieșirea fără precedent a Siminei Tănăsescu astăzi, ieșire prin care a alimentat și mai tare scandalul de la nivelul Curții Constituționale.

"Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:

Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.

La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.

În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.

Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.

Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare. Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale.

Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025. În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României.

Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.

Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment. Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale."

ntr-o intervenție televizată, oficialul a explicat că ministerul nu poate comenta procedurile interne sau motivele care au dus la lipsa de cvorum, deoarece Curtea este un organism suveran, situat în afara sferei autorității judecătorești clasice.

Referitor la acuzațiile de politizare, având în vedere că judecătorii care au părăsit ședința au fost propuși de PSD, Marinescu a recunoscut existența unei componente politice în mecanismul de numire, însă a insistat pe independența totală a acestora după preluarea mandatului.

Marinescu spune că judecătorii CCR beneficiază de inamovibilitate și nu pot fi supuși niciunui tip de presiune externă, întreaga responsabilitate pentru actul de justiție constituțională aparținând exclusiv acestora.

În ceea ce privește aspectele tehnice ale amânării, ministrul a infirmat existența unei solicitări oficiale pentru un studiu de impact financiar, menționând că a aflat de această posibilitate doar din spațiul public.

Acesta a reamintit că legea pensiilor a fost inițiată de Ministerul Muncii, iar rolul CCR rămâne unul strict juridic: analizarea conformității textului legii cu prevederile Constituției, în urma sesizării transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Printre aceștia se numără Gheorghe Stan, fost procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), numit la CCR în 2019, și Bogdan Licu, fost procuror general adjunct, care a acces la Curte în 2022. Lor li se alătură Cristian Deliorga, fost membru CSM și judecător cunoscut pentru condamnarea lui Mircea Băsescu, numit tot în 2019, precum și Mihai Busuioc, cel mai recent membru al grupului, instalat în iulie 2025 după ce a ocupat funcțiile de secretar general al Guvernului și președinte al Curții de Conturi.

Componența actuală a Curții este identică cu cea care, în luna octombrie, a invalidat prima variantă a legii pensiilor magistraților cu un scor strâns de 5 la 4. La acel moment, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sub conducerea judecătoarei Lia Savonea, a fost admisă cu voturile celor patru magistrați menționați, cărora li s-a alăturat judecătoarea Mihaela Ciochină. Deși a doua formă a legii a fost redactată pentru a răspunde obiecțiilor anterioare ale Curții, procesul de decizie a rămas blocat.

Dezbaterea asupra noii variante a proiectului a început pe 10 decembrie, însă judecătorii au optat pentru amânări succesive. Acest context tensionat de la vârful justiției s-a suprapus cu un climat social instabil, marcat de proteste de stradă declanșate de investigațiile Recorder care vizau sistemul judiciar. Blocajul actual, survenit prin lipsa cvorumului, amână din nou clarificarea statutului pensiilor magistraților, într-un moment în care atenția publică asupra integrității și privilegiilor sistemului este la cote maxime.

Conform declarației de avere depuse pentru anul 2023, Raluca Moroșanu a încasat de la Curtea de Apel București venituri salariale anuale de peste 249.000 de lei, ceea ce echivalează cu un salariu lunar de peste 20.000 de lei. Documentele oficiale relevă, de asemenea, o situație financiară solidă: depozite bancare ce depășesc 80.000 de euro și fonduri de investiții evaluate la aproximativ 315.000 de lei.

Citește și: Pensiile speciale rămân în aer până pe 16 ianuarie! Ședința CCR s-a încheiat cu o amânare: doar 5 din cei 9 judecători au fost prezenți la dezbateri

Mai mult, în contextul dezbaterii privind reforma sistemului de pensii, estimările indică faptul că magistratul ar putea beneficia de o pensie brută de aproximativ 34.000 de lei. Aceasta s-ar traduce într-un venit net lunar de 23.669 de lei, o sumă care depășește actualul său salariu de activitate. Publicația Gândul a semnalat, de altfel, că Moroșanu ar fi fost singurul judecător de la Curtea de Apel București care a votat în favoarea proiectului privind pensiile speciale, în condițiile în care beneficiază de reglementările favorabile.

În perioada sărbătorilor de iarnă, judecătoarea a ales ca destinație de vacanță Laponia, recunoscută drept una dintre cele mai scumpe locații turistice în acest sezon. Costul unui sejur de Crăciun în „țara lui Moș Crăciun” variază între 2.000 și 4.000 de euro de persoană, pachetele incluzând transport aerian și activități exclusiviste, precum safari cu câini husky.

Prezența sa în Finlanda a fost confirmată chiar de magistrat prin schimbarea fotografiei de profil de pe rețelele sociale cu o imagine având Aurora Boreală pe fundal. Totodată, consultantul în turism Răzvan Pascu a publicat o fotografie alături de judecătoare, însoțită de un mesaj în care îi lăuda curajul și integritatea arătate în spațiul public.

Dincolo de aspectele financiare, cariera judecătoarei include și hotărâri care au stârnit controverse juridice. Un caz intens mediatizat a fost cel al unui milionar acuzat de tentativă de omor asupra soției sale într-un jacuzzi. Sub președinția Ralucăi Moroșanu, instanța a decis schimbarea încadrării juridice în „lovire și alte violențe”, motivând că martorii nu au putut preciza intervalul exact în care victima a fost ținută sub apă. Soluția a fost criticată dur de comentatorii juridici, fiind considerată o relaxare a răspunderii penale într-o speță de o gravitate deosebită.

El susține că a fost amendat abuziv și spune că site-ul său nu a avut acest scop, astfel că s-a adresat instanței. Totodată, Călin Georgescu mai are o amendă de 50.000 de euro primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. 

Nu există nicio soluție: dacă patru (judecători - n.r.) nu se prezintă la vot, la ședință, nu pot să dezbată. Și atunci vor merge așa la nesfârșit. Nu știu până când... până când se va schimba componența Curții. Componența se schimbă din trei în trei ani, nu se poate mai repede. A fost o situație cu mulți ani în urmă, prin 2004, era o decizie în legătură cu privatizarea BCR-ului și s-a votat cu... patru la patru a fost, un judecător n-a votat, și au mers așa până când s-a schimbat componența Curții”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte CCR.„Presiunile pe Curtea Constituțională au fost cât se poate de directe. Sigur, putem vorbi de presiuni legitime și nelegitime, pentru că, de exemplu, presiunea publicului care are o anumită așteptare - pentru că a fost învățat să aibă o astfel de așteptare - poate fi considerată legitimă. O presiune a partidelor care au numit judecătorii la Curtea Constituțională și care le aduc aminte acestora că datorează ascultare partidelor care i-au numit, este o presiune nelegitimă.

Eu, una peste alta, sper totuși în înțelepciunea judecătorilor de la Curtea Constituțională și nu-mi doresc altceva decât să ia o decizie strict constituțională, adică în baza legii. Dacă legea aceasta este cu adevărat constituțională, să respingă această sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar dacă are elemente de neconstituționalitate, atunci dimpotrivă, să o retrimită în Parlament”, a afirmat avocatul Toni Neacșu Avocat, fost membru CSM.

"Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen

Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.

Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00", a anunțat Simina Tănăsescu, președinta CCR.

UPDATE 10:04 - Doar cinci dintre cei 9 judecători ai CCR au intrat, luni dimineață, în sala de dezbatere. Este vorba despre Scântei, Tănăsescu, Csaba, Ciochină și Dacian. Sunt aceleași nume ca și în cazul ședinței de ieri. 

UPDATE 9:49 - Judecătorii care au boicot ședința de ieri a CCR, sunt prezenți astăzi în sediul instituției, însă nu vor participa la acaestă ședință, susțin surse citate de Realitatea PLUS.

UPDATE 9:35 - Ședința ar urma să înceapă la ora 10.00. E nevoie ca toți cei 9 judecători să fie prezenți astăzi pentru a votat. Dacă va lipsi chiar și un singur judecător există două variante: fie să asistăm la o nouă amânare, fie repunerea pe rol. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Sunt tensiuni puternice la Curtea Constituțională, unde decizia pe reforma pensiilor speciale a fost din nou amânată. Cei nouă judecători urmează să se întrunească pentru o decizie finală și este luată în calcul inclusiv amânarea în urma neînțelegerilor pe care le-au avut.

Concret, patru dintre magistrați, cei care au susținut amânarea, au ieșit din sală, iar astfel votul nu a putut avea loc din cauza lipsei de cvorum. Specialiștii spun însă că blocajul de la CCR ar putea fi salvarea premierului Ilie Bolojan, iar o decizie pe reforma pensiilor speciale ar putea fi dată abia după rotativă.

Premierul a susținut că dacă CCR nu va da aviz pozitiv atunci își va da demisia. Analiștii spun că asta ar putea conduce pe viitor la un guvern condus de AUR.

În centrul litigiului se află o investigație a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care îl acuză pe acesta că ar fi colectat ilegal date personale prin intermediul site-ului său în perioada 6 decembrie 2024 – 3 aprilie 2025.

Călin Georgescu respinge ferm acuzațiile, afirmând că platforma sa online nu a avut scopul de a colecta date, motiv pentru care a solicitat instanței anularea amenzilor de aproximativ 10.000 de euro.

Pe lângă procesul cu ANSPDCP, presiunea financiară asupra lui Georgescu este dublată de o altă amendă masivă, în valoare de 50.000 de euro, aplicată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În timp ce magistrații sunt așteptați să se pronunțe asupra celor 10.000 de euro proveniți din speța privind protecția datelor, situația juridică a lui Călin Georgescu rămâne complicată, acesta încercând să demonstreze în fața judecătorilor că sancțiunile au fost aplicate fără un temei legal solid.

Acesta a subliniat caracterul atipic al întâlnirii, menționând că, în nicio altă parte a lumii, actul de justiție nu se desfășoară duminica, și a remarcat ritmul lent al dezbaterilor în actuala componență a Curții.

În opinia sa, graba Guvernului de a pune legea în vigoare de la 1 ianuarie este nejustificată, mai ales în condițiile în care Legea bugetului va fi finalizată mult mai târziu, probabil în martie sau aprilie.

Tensiunile din cadrul Curții au devenit evidente după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit sala de ședințe, blocând astfel posibilitatea de a întruni cei șase membri necesari pentru pronunțarea unui verdict.

Ca urmare a acestui blocaj, Curtea Constituțională a decis să amâne pentru luni hotărârea privind Legea pensiilor magistraților, un act normativ cu impact major asupra modului de calcul și a condițiilor de pensionare în sistemul judiciar.

Aceasta reprezintă a doua amânare pe acest subiect, prelungind incertitudinea asupra calendarului de implementare a noii legislații.

UPDATE 15:30 - CCR a confirmat oficial amânarea.

UPDATE 14:30 – Dezbaterea a fost amânată până luni, din cauza lipsei cvorumului de ședință, după ce patru magistrați nu au mai revenit la discuții după pauză.

UPDATE 14:10 - Ședința s-a reluat și se așteaptă o decizie oficială.

UPDATE 13:30 - Conform surselor Realitatea PLUS, după aproximativ 40 de minute, magistrații CCR au decis să ia o pauză, cu propunerea de amânare pentru luna ianuarie.

De la ultimul termen a trecut aproape o lună, iar astăzi la ora 13:00 a început ședința judecătorilor de la Curtea Constituțională.

În ședința crucială ar urma să se stabilească dacă noua lege a pensiilor magistraților, pe care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, este sau nu constituțională. 

Toate în contextul în care premierul a declarant că va demisiona dacă proiectul nu va trece nici acum.

În cazul în care legea va fi declarată din nou neconstituțională, proiectul revine de masa guvernului pentru reanalizare, astfel încât soluția găsită să respecte atât aspectele penalizate de CCR, cât și cerințele europene.

În forma actuală, legea prevede ca vârsta de pensionare a magistraților să crească etapizat până la 65 de ani și, de asemenea, cuantumul pensiei să nu depășească 70% din salariul net, propuneri cu care CSM nu a fost de acord.

Judecătorii Curții Constituționale a României se vor reuni duminică, 28 decembrie, începând cu ora 13:00, pentru a tranșa una dintre cele mai tensionate teme din sistemul judiciar: legea pensiilor magistraților.

Această ședință vine după ce, pe 10 decembrie, instanța constituțională a decis amânarea pronunțării pentru a analiza aprofundat argumentele invocate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Citește și: Momentul adevărului pentru reforma Bolojan. CCR decide duminică soarta pensiilor speciale ale magistraților

Instanța supremă contestă proiectul promovat de Guvern, susținând că acesta ar afecta independența justiției, ar crea discriminări față de alte categorii profesionale și ar încălca principiile clarității și predictibilității legislative.

Legea aflată sub lupa judecătorilor constituționali introduce modificări structurale profunde, precum creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă a ultimei luni de activitate.

În timp ce Guvernul argumentează că aceste măsuri sunt indispensabile pentru echilibrarea sistemului și respectarea angajamentelor europene, magistrații avertizează asupra riscului de destabilizare a întregului sistem judiciar.

Decizia finală a CCR va fi decisivă pentru parcursul acestei reforme, urmând să stabilească dacă legea va primi undă verde pentru promulgare sau se va întoarce în Parlament pentru modificări obligatorii.

Avocatul Adrian Toni Neacșu avertizează că legea asumată de Guvernul Bolojan trebuie să intre în vigoare obligatoriu la 1 ianuarie 2026 pentru a-și produce efectele, deoarece toate eșalonările și termenele prevăzute în textul normativ sunt legate strict de această dată.

Conform analizei tehnice realizate de specialistul în drept, calendarul de implementare este aproape imposibil de respectat din punct de vedere procedural. Constituția prevede că o lege intră în vigoare la trei zile de la publicare, ceea ce înseamnă că termenul limită pentru apariția în Monitorul Oficial este luni, 29 decembrie, înainte de miezul nopții.

Pentru ca acest lucru să fie realizabil, este necesară îndeplinirea unei serii de condiții simultane: CCR trebuie să respingă sesizarea Înaltei Curți în cursul zilei de duminică, să redacteze motivarea până luni, iar președintele Nicușor Dan să promulge legea imediat, în prima zi din cele zece pe care le are la dispoziție.

Miza acestui demers este majoră, deoarece premierul Ilie Bolojan și-a legat mandatul de reușita acestei reforme, în timp ce opoziția a reacționat deja prin depunerea unei moțiuni de cenzură. În plus, întârzierea adoptării acestei legi pune în pericol accesarea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Avocatul Toni Neacșu subliniază că, deși matematic mai există o fereastră de timp, precedentul legislativ indică un risc ridicat ca legea să fie retrimisă în Parlament dacă termenele de intrare în vigoare nu pot fi respectate riguros.

Conflictul juridic a izbucnit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii, după ce prima fusese invalidată de CCR în toamnă. Noua formă a legii introduce criterii mult mai stricte pentru magistrați:

Plafonarea veniturilor: Pensia va fi stabilită la maximum 70% din ultimul salariu net.

Vârsta de pensionare: Aceasta va crește semnificativ, de la actualul prag de 48-50 de ani, până la 65 de ani.

Vechimea în muncă: Standardul de vechime se majorează de la 25 la 35 de ani.

Calculul pensiei: Cuantumul va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși pragul de 70% din ultima leafă netă.

Pentru a atenua impactul asupra sistemului judiciar, legea prevede o perioadă de tranziție care va începe la 1 ianuarie 2026. Aceasta a fost extinsă de la 10 la 15 ani, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an pe an, urmând ca în 2042 să se atingă pragul maxim de 65 de ani.

Ședința de mâine nu este doar una juridică, ci și una cu un impact politic major. Premierul Ilie Bolojan a condiționat rămânerea sa în fruntea Guvernului de reușita acestei reforme, declarând că își va depune demisia dacă legea este declarată neconstituțională.

Maestrul le-a demascat planul și spune furios că s-au activat toate butoanele sistemului pentru acapararea justiției și menținerea lor la putere, iată declarația.

„Bolojan n-are cum să fie atât de... în viziunea, în vizorul băieților care până astăzi în România au pus președinții. N-am treabă cu statul Paralel, n-am treabă cu Coldea, mi-e și milă de băiețașul ăla.

Înțeleg că l-ați făcut erou pe Coldea, mă frate. Bă, chiar așa, Coldea, bravo, mă. Bă, dacă toată România este la picioare tale, bravo tot. Dă-i înainte, fă-i pilaf pe toți.

Recorderul e al lui, România e a lui, el pune judecătorii, el îi da afară. Bravo, mă, bravo. Ce să mai frecăm? Iese și Codruța de la Servicii, vine și aia acasă, binomul se reface, bravo lor. Felicitări. Bolojan nu are nicio treabă.

Am spus data trecută, la colega ta, că dacă sună unul în direct, dar după ce termin propoziția și îmi spune numele tuturor prim-miniștrilor din 95 încoace...eu plătesc datoria externă a României. De ce spun prostia asta? Pentru că nu știe nimeni să-mi spună în 3 secunde de acum, acolo, numele primilor. Atât de mult au contat.”, a declarat Florin Călinescu, exclusiv la Realitatea PLUS.

Publicația acuză că trustul Realitatea nu și-ar dori independența magistraților, însă jurnaliștii postului nostru nu au făcut altceva decât să ceară puncte de vedere pentru aflarea adevărului.

Realitatea Plus a solicitat presei rezist să spună de ce în investigații nu s-au regăsit protocoalele din justiție care au distrus ani de zile sistemul și dosarele la ordin ale fostei șefe DNA și a fostului șef din servicii Florian Coldea.

„Asta este caracterizarea pe care domnul Maricel Păcuraru, filozofia după care funcționează și care este foarte vizibilă și în politica editorială a postului Realitatea TV, care în aceste zile atacă redacția Recorder și documentarul pe care noi l-am publicat, pentru că sunt foarte speriați de perspectiva unei justiții independente și au dat pe post o serie de minciuni, cum e această analogie pe care o fac cu Florian Coldea, fostul șef al SRI. Nu, sunt minciuni. Nu există nicio legătură între Florian Coldea și Recorder, niciodată n-au venit bani din direcția acestui om către Recorder”, a declarat Mihai Voinea, jurnalist Recorder.

Televiziunea Poporului este acuzată că ar fi lansat în spațiul public un scenariu conform căruia Florian Coldea s-ar afla în spatele jurnaliștilor Recorder și ar finanța publicația.

Însă, culmea, Recorder a anunțat că va da în judecată o altă televiziune pentru aceleași afirmații. Vorbim despre acuzații foarte grave pe care acum jurnaliștii Recorder încearcă să le arunce spre Realitatea PLUS.

„S-a afirmat la România TV, în urmă cu câteva seri, cu subiect și predicat, că Florian Coldea finanțează Recorder. Și este un lucru pe care noi nu l-am mai făcut, dar pe care îl vom face – acela de a da în judecată această publicație pentru această afirmație, care nu are absolut niciun fundament, adică este pur și simplu o invenție de la cap la coadă. Și n-am făcut-o pentru că ne gândeam că un principiu pe care noi îl promovăm este dreptul de exprimare liberă, dar cred că primul pas este să încetăm să mai vedem în acești oameni niște colegi și în acea entitate o televiziune, pentru că acolo nu e presă de fapt.”, conform Recorder.

Ipocrizia nu se oprește aici. Publicația susține că în spatele său nu se află nici un serviciu secret, cât despre Coldea, Kovesi și protocoale, nu le-au mai menționat pentru că, spun aceștia, au făcut-o televiziunile în trecut și a fost suficient, Realitatea Plus fiind printre televiziunile care au combătut, criticat și devoalat mereu abuzurile din societate, in special cele din justiție legate de binomul Statului Paralel.

„Noi am spus cu subiect și predicat că, în epoca de glorie a DNA, în care această instituție era condusă de Laura Codruța Kövesi, instituția a fost acuzată adeseori, cu argumente solide, că le-a permis serviciilor secrete să se amestece în justiție. Am punctat acest lucru, unii ne-au reproșat de ce nu l-ați dezvoltat: pentru că s-a întâmplat acum 10 ani, pentru că a fost foarte dezbătut în societate, a fost pe toate televiziunile, s-a discutat despre asta.”, a mai declarat Voinea.

O confirmare a faptului că încă există o interferență a fostei șefe DNA în justiție, și ea ar trebui discutată în investigații, ar reprezenta-o, spun analiștii din domeniu, și declarațiile recente ale Laurei Codruța Kovesi.

Aceasta a fost cap de listă și a semnat mesajul de solidaritate cu judecătorii care au semnalat presupusele nereguli prezentate în documentarul Recorder.

Deși a fost acuzată de dosare la comandă și că a inventat spectacolul cătușelor la DNA, acum dă vina pe actualul sistem că ar practica tactici comuniste.

„Au apărut, în urma acestor dezvăluiri, și au început aplicarea unor metode vechi, le-aș spune comuniste. Vorbim de tactici de intimidare, reducere la tăcere, manipulare, dezinformare.”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Și maestrul Cristoiu a vorbit despre scandalul de la varful justiției.

„În România, ce putere e? Una pro-europeană. Și cine protestează în stradă? Păi, tot pro-europenii.”, a declarat Ion Cristoiu.

Mai mult, publicația independentă neagă acuzațiile conform cărora documentarul pe care l-a lansat în spațiul public are ca scop distragerea atenției de la situația în care actualul sistem i-a adus pe români.

„Apoi, altă întrebare de suveranici: «de ce apare acum acest documentar?» Pentru că ele, de obicei, apar când sunt gata. I-am auzit pe unii, cu jumătate de creier, spunând: «Au scos acest documentar ca să acopere scandalul cu apa de la Ministerul Mediului.»”, a declarat Mihai Radu, jurnalist Recorder.

S-au depus plângeri către ANP, Parchet, dar și către judecătorul delegat, care a fost înștiințat cu privire la situația actuală.

În aceste momente se mai precizează, de către sursele noastre, că se efectuează verificări în acest caz pentru a se stabili cu exactitate ce s-a întâmplat, având în vedere și dezvăluirile care au fost făcute de către avocatul lui Horațiu Potra.

Respectiv, acesta a fost interogat timp de mai multe ore, s-au făcut presiuni asupra acestuia pentru a depune mai multe declarații mincinoase — presiuni care nu sunt îndreptate numai către Horațiu Potra și familia sa, ci și împotriva lui Călin Georgescu.

Dănileț a transmis într-un mesaj pe pagina sa de Facebook că a făcut inclusiv solicitări oficiale către CSM și spune că sistemul trebuie curățat din interior, altfel își va pierde definitiv credibilitatea în fața cetățenilor.

Practic, fostul magistrat vrea sancțiuni clare pentru colegii săi și de asemenea acuză că inspecția judiciară nu și-ar fi făcut treaba pentru că aceste dosare disciplinare ar fi fost necesare să fie deschise din oficiu, spunea acesta, iar reacțiile nu au întârziat să apară.

Surse din sistem spun că aceste abateri sunt mai degrabă o răfuială între Cristi Dănileț și sistemul de justiție și de asemenea urmează să vedem dacă CSM va face ceva în acest sens.

Ceea ce i-a șocat chiar și pe anchetatori a fost impresia de crimă ritualică: nepotul ar fi pus o Biblie, flori și pământ pe cadavrul bunicului, înainte de a fugi, potrivit publicației locale Exploziv News.

Principalul suspect

Fosta concubină a lui Adrian Kreiner a moștenit o vilă evaluată inițial la 2,1 milioane de euro, ulterior la 1,5 milioane de euro, precum și părți sociale estimate la milioane de lei. Cu toate acestea, ea a susținut în fața instanței că nu mai dispune de nicio sursă financiară pentru traiul zilnic, activând ca liber profesionist.

Având în vedere faptul că Adrianei Viliginschi i-a revenit o avere bănească și imobiliară semnificativă, avocații au solicitat, iar judecătorii au fost de acord ca restanțele să fie recuperate prin executare silită.

În dosarul penal privind uciderea lui Adrian Kreiner, cei trei inculpați au fost condamnați definitiv pe 11 noiembrie 2025. Marian-Cristian Minae și Laurențiu Ghiță au primit pedepse cu detenție pe viață, iar Costinel-Cosmin Zuleam, considerat liderul grupării, a fost condamnat în lipsă la 30 de ani de închisoare.

Instanța a stabilit și despăgubiri civile: Adriana Viliginschi urmează să primească peste 33.000 de lei daune materiale și 150.000 de euro daune morale, iar fiica afaceristului, Vanessa Kreiner, 300.000 de euro daune morale, precum și restituirea ceasurilor de lux furate.

Deși oamenii legii i-au cerut în repetate rânduri să înceteze comportamentul agresiv, bărbatul a ignorat somațiile și a încercat să se apropie de polițiști, continuând să îi amenințe.

În acel moment, polițiștii au fost nevoiți să folosească armamentul, rănindu-l în braț pe agresor. Bărbatul a fost imobilizat și transportat la spital.

Scandalagiul s-a ales cu dosar penal pentru ultraj, violență domestică și alte infracțiuni.

Potrivit CSM, acesta este un pas în procesul de evaluare și dialog instituțional privind funcționarea justiției.

Informația a fost transmisă public de Serviciul de Informare Publică al Consiliului.

Anterior, Consiliul a criticat afirmațiile președintelui Nicușor Dan privind inițierea unui referendum în rândul magistraților, pe tema percepției pe care aceștia o au despre CSM, precizând că un astfel de instrument nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii. Mai mult, CSM a considerat că o astfel de inițiativă ar reprezenta o ingerință în exercitarea activității judecătorești.

Potrivit anchetatorilor, la finalul exercițiului, cei doi ar fi cerut șefului Comandamentului Militar Județean și unui comandant de brigadă permisiunea de a trage cu două arme Kalașnikov.

Funcționarii sunt acuzați că au tras câte două încărcătoare fiecare, în poligonul de la Redea.

Totul a ieșit la iveală în momentul în care militarii, ca să justifice tragerea și utilizarea cartușelor, au trecut în documentele oficiale informații false. 

Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise.

”În ceea ce priveşte aspectele referitoare la percepţia publică şi reacţiile instituţionale privind justiţia, 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei. În ceea ce priveşte reacţiile publice ale CSM la campania publică desfăşurată 67% dintre respondenţi au indicat acordul faţă de aceste reacţii, 25% au exprimat o poziţie neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord”, a transmis, marţi, CSM, într-un comunicat de presă.

Instituţia apreciază că, potrivit datelor centralizate, reacţiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susţinere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenţi.

În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, 8,4% dintre respondenţi (192) au arătat că au fost înlocuiţi din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiţi.

”Dintre cei care au fost înlocuiţi, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alţi 31 judecători au arătat au fost înlocuiţi fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar”, a mai transmis CSM.

Potrivit instituţiei, trei judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanţă, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acţiune.

Motivele invocate pentru necontestarea actului administrativ în instanţă pot fi grupate în următoarele categorii:

”Se poate concluziona, aşadar, că, deşi completurile de judecată au un caracter dinamic, existând numeroase situaţii în care judecătorii au fost înlocuiţi în complet ca urmare a unor motive obiective sau a unor raţiuni ce ţin de specializarea judecătorilor, cazurile în care aceste demersuri au fost criticate sub aspectul legalităţii sau oportunităţii sunt izolate, chiar punctuale, neputând fi generalizate sau calificate drept o problemă de natură sistemică”, a concluzionat conducerea CSM.

Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcţie din toate gradele de jurisdicţie şi a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de consultare un număr de 2.583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50 % din corpul activ al judecătorilor.

Aproape jumătate dintre participanţi, respectiv 1.315, au completat datele anonim.

CSM a demarat consultarea, ”având în vedere contextul actual din justiţie”, după documentarul Recorder denumit ”Justiția capturată”.

”Din probatoriul administrat în cauză rezultă următoarea situație de fapt. În data de 26.08.2025, în jurul orei 23:40, în timp ce se afla în proximitatea unei treceri la nivel cu calea ferată din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, primul inculpat, însoțit de ceilalți doi inculpați, i-a aplicat persoanei vătămate, cetățean nepalez, mai multe lovituri cu un obiect contondent (bucată de lemn), pumni și picioare la nivelul capului, spatelui și picioarelor. Persoana vătămată a căzut la pământ ca urmare a agresiunilor suferite, fiindu-i produse leziuni traumatice pentru care sunt necesare 55 - 60 de zile de îngrijiri medicale, leziunile traumatice de la nivelul cranio-cerebral punându-i în primejdie viața. Ulterior, ceilalți doi inculpați au căutat în buzunarele persoanei vătămate și i-au sustras un pachet de țigări. Totodată, al doilea inculpat a agresat fizic o a altă persoană vătămată, tot cetățean nepalez, lovind-o cu pumnul în zona feței, în scopul sustragerii de bunuri (țigări), după ce persoana vătămată a refuzat să-i dea inculpatului țigările pe care acesta le solicitase, menționând că nu are asupra sa țigări”, susține Parchetul General.

Primul inculpat este arestat preventiv, iar ceilalți doi indivizi se află sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Rechizitoriul a fost înaintat Tribunalului Cluj, instanță competentă să judece cauza în fond.

Vă reamintim că în urma agresiunii din august, cetăţeanul nepalez care a fost bătut cu un par a fost transportat la spital în comă.

Decizia vine la doi ani de la incendiul devastator din 26 decembrie 2023, care a dus la distrugerea integrală a complexului turistic din Tohani și la moartea a opt persoane, printre care și trei copii, victimele fiind private de orice șansă reală de salvare.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2016-2023, inculpații au operat unitatea turistică prin încălcarea sistematică a legii, funcționând fără autorizație de construire sau avize de securitate la incendiu din partea ISU. Deși s-au făcut demersuri pentru „intrarea în legalitate”, acestea au fost realizate tot prin eludarea normativelor tehnice. Conform rechizitoriului, tragedia a fost declanșată de un defect de natură electrică, apărut într-o instalație realizată în regie proprie, fără proiect și subdimensionată. Mai exact, pensiunea folosea o rețea electrică proiectată inițial pentru o simplă pompă de apă cu o putere de doar 8 Kw, insuficientă pentru consumul masiv al unei structuri de cazare cu restaurant și bucătărie.

Expertizele tehnice realizate de instituții precum INSEMEX Petroșani și Institutul Național de Criminalistică au demonstrat că subdimensionarea cablurilor și lipsa sistemelor de protecție adecvate au dus la încălzirea excesivă a instalației și la aprinderea izolației.

Dezastrul a fost amplificat de faptul că lemnul utilizat în construcție nu fusese ignifugat, iar instalația de detectare și alarmare la incendiu nu a funcționat în momentul critic. În prezent, Cornel Dinicu și ceilalți doi administratori se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, urmând ca instanța să stabilească gradul de vinovăție pentru cumulul de nereguli care a transformat pensiunea într-o capcană mortală.

„Inculpatul FL, în cursul lunii septembrie 2023, a pretins şi primit de la martorii denunţători MDF şi MPC sumele de 8.000 de euro şi 7.000 de lei, în mai multe tranşe, în schimbul promisiunii că îi va ajuta să se angajeze în instituţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv la Poliţia de Frontieră Oradea şi la Subunitatea de Pompieri din oraşul Ineu, lăsându-i să creadă pe cei doi că are influenţă asupra unor funcţionari publici cu putere de decizie în ceea ce priveşte efectuarea angajărilor din cadrul acestor instituţii”, se precizează în comunicatul menţionat.

Bărbatul a fost trimis în judecată în stare de libertate, pentru trafic de influenţă, iar dosarul va fi judecat de Tribunalul Arad.

Bărbatul a fost arestat de polițiști în cadrul unui dosar penal și riscă ani grei în spatele gratiilor. 

UPDATE 11:05 - „Eu, în primul rând, vreau să le mulțumesc tuturor, și dumneavoastră, pentru prezența lângă mine astăzi. Mai ales în prag de sărbători, de Sfântul Crăciun. Le mulțumesc tuturor oamenilor veniți din țară și de pretutindeni. Păstrăm vie memoria tinerilor eroi căzuți în Decembrie ’89, la Timișoara și la București, pentru ca noi să avem dreptul de a visa. Fiecare pas și fiecare clipă pe calea libertății, îndreptate în adevăr, este un omagiu adus jertfei lor hristice.

Astăzi aș vrea să vă spun că adevărata putere stă în răbdare. Eu nu am vorbit și nu m-am luptat pentru voturi, ci pentru a trezi un popor. Și când frica se transformă în curaj și umilința în demnitate, omul – întărit fiind cu duh stăpânitor – nu se mai teme de nimic.

Astăzi, ce vedem? Vedem o Românie sărăcită, furată, umilită, batjocorită de străini împreună cu slugile lor de la București. Asta este groaznic. Ceea ce se întâmplă este de neacceptat. Aceasta ne arată că, la ce asistăm astăzi – adică la o inflație de taxe și biruri – România nu este a voastră, România este a lui Dumnezeu, care a fost dată poporului român prin puterea iubirii, ca prin rost și pace să aibă grijă de ea în veci vecilor. Toată această batjocură și austeritate – inflația de biruri și taxe – nu este altceva decât o bătaie de joc. Ea nu este reformă economică; este un asasinat economic odios și de neimaginat, distrugător de vieți. Asta se întâmplă astăzi în România.

Nu există reformă economică fără creștere, dezvoltare, fără iubirea de aproapele. Reformă economică adevărată înseamnă muncă responsabilă, înseamnă producție, adică să produci totul pentru țara ta, în țara ta, și, mai ales, să produci ceea ce nu are nimeni, ce nu există în Europa. Înseamnă prosperitate pentru cei mulți – să nu mai fie niciun om sărac în România, înseamnă stabilitate, înseamnă libertate, încredere în viitor. Asta înseamnă reformă economică, nu altceva. Și de aici se vede că ei au furat alegerile și le-au anulat pentru că aveau nevoie de putere ca să facă rău. Noi am fost într-o chemare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu pentru că aveam nevoie de iubire ca să facem bine. Asta e diferența. De aceea eu le spun tuturor și întregului popor român: luptați să deveniți conștienți, aveți credință, orice s-ar întâmpla, pentru că floarea de cireș va înflori.

Acum vine Crăciunul. Este cel mai mare eveniment în manifestarea divină care s-a făcut în creștinătate. Astăzi, 23 decembrie, suntem încă în Postul Crăciunului, iar postul nu este despre mâncare sau nemâncare. Este despre a lăsa un pic de liniște în inimă ca să intre Pruncul Isus Hristos, Mântuitorul nostru. Așa că vă doresc tuturor Crăciun fericit, pace și bucurie!”, a transmis Călin Georgescu după ieșirea de la semnarea controlului judiciar.

„Apă, hrană, energie pentru întreaga Românie!”, „Desecretizarea!”, au scandat susținătorii lui Georgescu, prezenți în fața sediului Poliției Buftea.

UPDATE 11:00 - Călin Georgescu a ajuns la sediul Poliției din Buftea, unde va semna - ca în fiecare zi de marți - controlul judiciar. Acesta a fost întâmpinat cu urale de sutele de oameni prezenți să îl susțină.

"Vă iubim", a spus un român.

"Și eu pe voi", a afirmat Georgescu.

"Iubim patria", a strigat un român.

"Așa să fie", a spus Georgescu.

UPDATE 10.00 - La fiecare intersecție este câte un polițist. Se așteaptă un număr foarte mare de oameni. Oamenii au venit cu un mesaj de unitate.

"Avem un mesaj - poporul să nu renunțe. Suntem alături de Călin Georgescu. Vin din Anglia. Ca să vă dați seama că un om care e plecat de 19 ani din România și n-are o bucată de pământ aici. Vin la fiecare protest alături de români și voi veni de câte ori va fi nevoie alături de Călin Georgescu", a declarat pentru Realitatea PLUS un român care a venit din Diaspora pentru a-l susține pe Călin Georgescu. 

"Nu renunțați! Luptați! Dacă voi cedați, cădem toți. Mergem înainte până la capăt!", le-a transmis acesta românilor.

"Să plece, să ne lase în pace. Demisia! Alegeri anticipate, dacă se poate. Și trebuie să se poată. Până la capăt cu noi, suveraniștii", a transmis, de asemenea, o femeie venită de la Poliești. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Măsura preventivă a controlului judiciar a tot fost prelungită din primavara acestui an. Susținătorii lui Călin Georgescu  vin și astăzi în număr mare din toate colțurile țării, dar și din Diaspora ca să îi fie alături liderului suveranist.

Lumea e nemulțumită de justiție, dar nu de acum; dintotdeauna oamenii sunt nemulțumiți. Într-un proces civil sunt reclamanții și pârâții: unul câștigă, altul pierde. Ăla care pierde nu va recunoaște niciodată că nu a avut dreptate.

În penal, la fel. Eu lucrez de 45 de ani în meseria asta, cu dreptul, cu legile; nu am întâlnit încă un inculpat să recunoască că e vinovat, deci aceștia vor fi întotdeauna împotriva justiției”, a declarat Augustin Zegrean la Realitatea PLUS.

Întrebat dacă a întâlnit vreodată un coleg sau vreun magistrat care să spună că a fost obligat să dea soluția, fostul șef al CCR a răspuns: ”Nu! Am întâlnit foarte mulți justițiabili care se plâng că s-a făcut, că s-a dres”.

”Eu nu zic că totdeauna se judecă corect, nici vorbă, și am spus și care e motivul pentru care se judecă prost. Sunt prea multe legi în România, sunt prea multe acte normative. (...) În penal sunt vreo 300 de infracțiuni în Codul Penal și încă vreo 900 în legea specială. Cine le știe pe toate? Nimeni! Niciun judecător din țara asta nu poate pretinde că le știe pe toate. Este foarte greu; dacă nu ar avea ajutorul acesta cu sistemul de legi, care țin evidența legislativă – nu le ține Consiliul Legislativ, nu poți să intri acolo să vezi care lege e abrogată și care nu.

Am avut ani în care am avut legea numărul 960; în fiecare an numărătoarea legilor începe de la 1. Vă gândiți cât amar de legi sunt în țara asta și oamenii ăștia ar trebui să le știe pe toate, nu? Așa li se pretinde, dar nu se poate lucrul ăsta.

Eu am spus mereu: nu corupția este problema justiției, ci necunoașterea legii și mulțimea legilor. În fiecare an modificăm legi fără să știm ce se abrogă”, a mai spus Augustin Zegrean.

El a admis faptul că sunt foarte multe probleme, deoarece ”sunt 7.000 de magistrați, este un singur procuror general, un singur procuror la DNA, unul la DIICOT, un singur președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Mulți dintre ei nu vor ajunge niciodată în acele funcții și atunci încearcă să găsească explicații. Sigur că toți ar vrea să ajungă președinți de Curte sau de Judecătorie, nu-i loc pentru toți”.

Am văzut că o parte dintre ei sunt supărați că au doar 4.700 de euro, nu 5.000 ca alții, și au ieșit la pensie la 51 de ani, nu la 48 ca alții. Astăzi a venit o doamnă la mine cu o pensie de mizerie, care nu are din ce trăi. Nicușor a declarat ieri: «Am învins pe Coldea!». Care noi? Noi, jurnaliștii, nu el.

Am văzut reacția lui Bolojan, este o bătaie de joc. Niciodată parlamentarii nu vor acorda un vot împotriva unui guvern, astfel încât să se repete alegerile și să plece acasă. În ianuarie încep să vină taxele cu aproape 100% mai mari sau facturile uriașe. Este un drept constituțional, românii trebuie să corecteze politicile Guvernului. Pe Ilie Bolojan nu l-a ales nimeni pentru funcția aceasta; poate doar acolo, la Bihor”, a declarat Anca Alexandrescu.

Contactat de jurnaliștii Realitatea PLUS, pentru un punct de vedere în ceea ce privesc  informațiile apărute în spațiul public conform cărora ar fi colaborat cu Sorin Lia, dat afara din magistratuă pentru luare de mită și favorizarea infractorului, procurorul militar Bogdan Pîrlog a spus: ”Nu sunt adevărate. Colegul nu este inculpat pentru luare de mită. Nu a fost exclus din asociație. În acest moment nu participă activ la activitățile publice ale asociației, decizia aparținându-i. Personal nu văd nicio pată în asocierea cu domnul Sorin Lia”.

ȘTIRE INIȚIALĂ: 

”Nu am o pensie de 5000 de euro. Am o pensie foarte bună, într-adevăr, dar nu este 5.000 de euro și nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51 de ani”, a declarat Cristian Anghel, la întâlnirea de la Cotroceni. 

Cristian Anghel este magistratul care a avut tupeul să se plângă la Nicușor Dan că nu câștigă 5.000 de euro, cum se zvonește în spațiul public, ci cu 300 de euro mai puțin. Potrivit Realitatea PLUS, Anghel este e considerat un magistrat din „escadrila lui Băsescu”, intrat la DNA şi DIICOT prin subterfugii administrative. El a avut un conflict cu Geanina Teodorovici în Dosarul Transferurilor, în care era cercetat inclusiv Gigi Becali. Mai exact, Anghel a solicitat desemnarea unui complet special, care să urgenteze cazul, motivul invocat de acesta fiind că „judecătoarea nu a făcut cercetare în cauză”.

Declarațiile lui Anghel au stârnit reacții rapide, inclusiv din partea avocatului Toni Neacșu, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de derapajele din sistemul judiciar. În opinia lui Toni Neacșu, discuția reală nu se reduce la cifre, ci la legitimitatea morală a acestor drepturi. Avocatul susține că, atunci când Justiția ajunge să fie compromisă prin jocuri politice și gesturi lipsite de demnitate la Cotroceni, dispare și fundamentul moral al privilegiilor de care beneficiază unii magistrați.

Totodată, în fața lui Nicușor Dan a stat și Laura Deriuș, procurorul din materialul realizat de jurnaliștii Recorder. Aceasta nu a vrut să-și arate identitatea și a preferat să poarte o glugă pe cap, susține jurnalista Sorina Matei, într-o postare pe pagina ei de socializare. De altfel, aceasta spune că Deriuș a avut tupeul să se plângă că a fost revocată din funcție după ce, timp de mai bine de un an, nu a rezolvat niciun dosar.

În fața lui Nicușor Dan a ajuns și pensionarul Marius Vartic. În 2022, înainte de a se retrage, Vartic ar fi fost protagonistul unui episod halucinant în sediul DNA. Potrivit presei, procurorul s-ar fi pus în genunchi la propriu și i-ar fi implorat pe colegii săi să nu îl bage pe fratele său în spatele gratiilor. Totul, după ce ar fi refuzat să îl execute pe judecătorul CSM Toni Greblă.

Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul militar Bogdan Pîrlog, a afirmat la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că găşti din interiorul sistemului judiciar şi-au dat mâna cu grupări din afara sistemului, iar fiecare pe palierul lui de competenţă a reuşit să aducă un sistem judiciar, care nu era perfect, în stare de moarte clinică. El a explicat că orice încercare de resuscitare trebuie făcută tot în mod conjugat. Asta, deși, până nu de curând a colaborat cu Sorin Lia, care a fost dat afară din magistratură și are dosar de luare de mită și favorizarea infractorului.

Tânărul pensionar Alexandru Oancea, fost procuror de la Judecătoria Gherla, a mers și el să se plângă la Nicușor Dan. În urmă cu o lună, șeful statului îi semna decretul de pensionare, iar acum Oancea susține că a preferat să se retragă din cauza abuzurilor din Justiție. 

Polițiștii și procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au efectuat o percheziție domiciliară la un bărbat suspectat că ar fi difuzat, în mod constant, conținut cu caracter legionar și antisemit prin intermediul unui post de radio online.

Potrivit anchetatorilor, începând din luna martie 2024, suspectul ar fi realizat și transmis programe audio și selecții muzicale prin platforma online cunoscută sub numele de „Radio Camarad”. Conținutul difuzat ar fi inclus materiale de propagandă care promovau simboluri, doctrine și personaje asociate Mișcării Legionare, precum și mesaje cu tentă antisemită.

Procurorii susțin că activitatea investigată ar fi constat într-o promovare sistematică a ideologiei legionare, reabilitarea publică a unor persoane condamnate pentru crime de război și transmiterea unor mesaje prin care ar fi fost negate, minimalizate sau distorsionate realitățile istorice legate de Holocaust.

Faptele cercetate sunt încadrate juridic în baza OUG nr. 31/2002, care interzice organizațiile, simbolurile și acțiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și Legea nr. 157/2018, ce reglementează măsurile de prevenire și combatere a antisemitismului.

Percheziția a fost realizată de polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul specialiștilor Institutului Național de Criminalistică și al luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale. Acțiunea s-a desfășurat sub coordonarea procurorului de caz.

În urma descinderii, anchetatorii au ridicat mai multe mijloace de probă considerate relevante pentru documentarea activității suspectului. Autoritățile au precizat că intervenția s-a realizat cu respectarea strictă a cadrului legal și a drepturilor procesuale ale persoanei vizate.

În cadrul dosarului penal aflat pe rolul Parchetului Curții de Apel București, bărbatul este urmărit penal pentru utilizarea publică a simbolurilor extremiste, promovarea cultului unor persoane vinovate de crime împotriva umanității, răspândirea de idei legionare și antisemite, precum și pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului, inclusiv prin intermediul unui sistem informatic.

Procurorul a dispus față de suspect măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Totodată, au fost luate măsuri pentru eliminarea materialelor audio și editoriale cu conținut ilegal de pe platforma online utilizată.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă cercetările pentru stabilirea completă a faptelor și a eventualei răspunderi penale.

Acesta a susținut, în timpul dezbaterii moțiunii împotriva ministrului Radu Marinescu, că adevărata reformă a justiției este încă absentă, fiind umbrită de discuțiile interminabile despre pensiile speciale.

Câciu i-a acuzat pe magistrații care se plâng acum la Cotroceni că au ales să tacă în fața problemelor sistemice în schimbul unor beneficii financiare uriașe, subliniind contrastul dintre pensiile de 40.000 de lei încasate și criticile virulente lansate după retragerea din activitate.

Un magistrat îi spune direct în față. Nicuşor Dan a afirmat în trecut, „preşedintele are în mână un instrument foarte puternic – influenţa sa în justiţie”.

„Trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete. Când au fost numiți cei care sunt acum, la Parchetul general, Direcția Națională Anticorupție, se știa cine o sa fie. Cum este posibil așa ceva? Și pe bună dreptate, domnul președinte s-a întrebat de ce magistrații nu concurează. Pai de ce să o facă, dacă se știe cine va fi acolo? Sunt chestiuni concrete, reale, nu sunt povești. Expiră în curând mandatele, nu? Vă spun că și acum se știe cine va fi. În sensul că există mișcări de trupe. Sunt oameni în cărți”, a spus magistratul în cadrul întâlnirii publice cu Nicușor Dan.

S-au încheiat consultările dintre Nicușor Dan și magistrați pe fondul scandalului din Justiție. Ce s-a discutat 

Procurorii atrag atenția că, din mai 2025, au invitat repetat președintele la ședințele plenului, considerând că un dialog ar fi clarificat neînțelegerile recente. Ei insistă că legile prevăd clar modalități de demitere a membrilor CSM, referendumul nefiind printre acestea, dar declară că ar demisiona dacă alegătorii o cer.

„Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției”, transmite CSM.

Secția pentru procurori consideră că un referendum ar încălca Constituția și legile justiției, invocând principiul că nu se remediază încălcări prin alte încălcări. De asemenea, critică calificarea justiției ca „a treia putere în stat”, afirmând că un astfel de clasament subminează democrația și principiile europene de echilibru între autorități.

​„Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.”, se arată în comunicatul CSM.

De asemenea, documentul arată că descrierea justiției drept „a treia putere în stat”, și nu ca una dintre autoritățile statului, reflectă modul în care zona politică se raportează în prezent la sistemul judiciar.

„Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.

Procurorii reamintesc că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări în activitatea instanțelor și parchetelor, cerând remedieri repetate în ultimii 3 ani de mandat. Ei susțin mecanismele democratice, dialogul și cooperarea loială, dar doar prin modificări legale, nu prin demersuri neconstituționale.”, a transmis CSM.

„Așa cum preciza în comunicatele anterioare, Secția pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public.

(Secția – n.r.) este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, se arată în comunicatul CSM.

Președintele Nicușor Dan a anunțat un referendum printre magistrați pentru a verifica dacă CSM servește interesul public sau pe cel al breslei, promițând demisia urgentă a Consiliului dacă magistrații votează negativ.

COMUNICATUL INTEGRAL

Referitor la comunicatul din data de 21.12.2025 al Administrației Prezidențiale, prin care Președintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă următorul punct de vedere:

Între timp, este mai mult decât clar cum președintele se implică în actul de justiție. Este o îngerință clară care este menționată inclusiv de către judecători, de către magistrați în cadrul unei reacții din partea CSM.

În ultima asta declarație de presă, Nicușor Dan a afirmat că la începutul anului viitor va iniția un referendum în cadrul CSM printre judecători și procurori în care va întreba foarte clar dacă CSM acționează sau nu în interesul public sau în cadrul unui alt interes, respectiv în cadrul unui grup de justiție. "Voi întreba și voi iniția această procedură dacă CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar", a declarat Nicușor Dan.

Ei bine, la această întrebare trebuie judecătorii să răspundă cu "da" sau "nu". Însă această întrebare este formată într-un mod neclar în aceste momente pentru a fi inițiat acest lucru. Președintele a mai adăugat că dacă acționează într-un alt interes, "CSM pleacă acasă".

Într-o reacție de ultimă oră, CSM a transmis că președintele nu se poate implica în acest fel în cadrul sistemului judiciar și că în calcă Constituția. Un fost judecător CSM afirmă faptul că "președintele nu poate face referendum în Justiție și nu poate demite CSM", spune Toni Neacșu, fost judecător al Consiliului Superior, al magistratorii.

În acest caz, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Decizia instanței, ce spun avocații, reacția lui Călin Georgescu și la ce manevre recurge sistemul în dosarele sale, aflați totul doar la Realitatea PLUS - televiziunea poporului. 

Fostul judecător a explicat că nu poţi să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul ţării sau din interes propriu, pentru că, dacă voia să facă o consultare în rândul judecătorilor, putea să o facă, în alt fel, dar nu ca referendum. 

”CSM asigură, în primul rând, independenţa judecătorului, pentru asta a fost înfiinţat el, şi rezultatul pe care îl doreşte preşedintele nu se poate obţine prin consultare, pentru că, tot potrivit legii, şi cred că asta ne interesează, ce spune legea, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat. Pot fi revocaţi judecători, membri ai CSM, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie, după cum am şocotit aşa, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcţie a unui judecător. Dar să-i scoţi pe toţi de acolo, de urgenţă, cum spune preşedintele, nu este posibil. Dacă respecţi legile.

Dacă nu respecţi legile, dai lege, dai o ordonanţă, ca acum e moda ordonanţelor, sau un nou pachet, să-ţi dea un pachet prin care să-ţi spună că toţi aceşti membri ai CSM trebuie să plece. Nu ştiu unde se va ajunge, pentru că va trebuit găsit un alt Consiliu, după aceea”, a mai comentat el. 

Cât despre discuţia pe care şeful statului urmează să o aibă luni, cu magistraţii, Augustin Zegrean a spus că aceasta este ”informală, în afara Constituţiei şi în afara legii”. 

”Preşedintele, prin Constituţie, este membru al CSM, fără drept de vot, dar dacă participă la şedinţă, el conduce acea şedinţă. Din câte ştiu, nu a participat încă la nicio şedinţă. Acolo ar putea să-şi exprime dorinţele şi voinţele, şi, eventual, dacă CSM ar constea necesar să organizeze o astfel de consultare, ar putea să o facă. Au ei regulile lor şi ar putea să o facă”, a explicat Zegrean. 

Întrebat dacă este vorba de o ingerinţă a preşedintelui în justiţie, Augustin Zegrean a răspuns: ”Preşedintele este un om politic, din câte ştiu eu, şi nu ţine de fişa postului preşedintelui. Atribuţiile preşedinte sunt prevăzute în Constituţie. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puţin. Nimeni nu-i poate da alte atribuţii decât Constituţia”. 

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice”, a transmis CSM printr-un comunicat de presă. 

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că ” în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”.  

”România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate”, subliniază instituția. 

Potrivit CSM, ”consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat. 

Alin Ene mai arată că, ”chiar dacă s-ar realiza o atare consultare, aceasta nu ar conduce decât la o nouă dezamăgire pentru preşedinte, deja dezamăgit că din 885 (nu 1000) de semnatari ai unei petiţii care susţine libertatea de exprimare (din care majoritatea covârşitoare procurori şi pensionari), doar 20 au vrut să se întâlnească cu acesta”.

”Probabil sfătuitorii pe justiţie i-au prezentat acea listă denaturat, drept magistraţi nemulţumiţi de CSM şi de acolo încrederea oarbă şi speranţele deşarte”, subliniază membrul CSM.

Ene mai scrie că ”membrii CSM "pleacă de urgenţă" doar dacă Adunările Generale ale judecătorilor (nu vorbim de procurori, trecuţi în plan secund de preşedinte) decid revocarea acestora, deci ”sigur nu atunci când vrea un om, fie el chiar şi Preşedintele ţării, care nu are nicio atribuţie în organizarea si administrarea Justiţiei, tocmai aceasta fiind garanţia separaţiei puterilor în stat, specifică statului de drept”.

”Dacă tot pornim pe drumul plebiscitului, poate ar trebui să renunţăm la discriminare şi să tratăm toate puterile statului în mod similar. Aşadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul şi Preşedintele României se mai bucură de susţinerea poporului? Până atunci, a se nota că asemenea declaraţii şi demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Sigur că ele sunt probabil fireşti în state mai puţin democratice, pe care poate că nu ar trebui să ni le setăm drept exemple de bune practici. Deci întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pt România? Ne dorim democraţie, stat de drept, UE? Sau o luăm în direcţia opusă? Nu există un răspuns corect. Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democraţie”, completează Alin Ene.

Fostul membru CSM consideră că ”chiar astăzi preşedintele CSM are obligaţia să sesizeze Curtea Constituţională cu soluţionarea conflictului creat prin aceste declaraţii de intenţii”.

”CSM este autoritate constituţională, parte a autorităţii judecătoreşti, garantul independenţei justiţiei şi total independent faţă de amestecul puterii executive”, mai afirmă Toni Neacşu.

Prin urmare, am decis ca mâine, la ora 10, vom face o discuție publică cu cei care vor, iar toate discuțiile private vor fi reprogramate. Dacă mâine se vor aduce acuzații, orice fel de acuzații care să vizeze pe cineva din sistem, vom avea o altă întâlnire cu cei acuzați. De asemenea, pentru că am văzut asta menționat, există opinia că actuala situație din justiție este un răspuns la abuzurile de acum 15 ani; oricine vrea să acuze o poate face public”, a declarat președintele Nicușor Dan.

UPDATE: Am adus aici toate mesajele primite de la magistrați, cam 2.000 de pagini; am citit cam două treimi, iar colegii au făcut și un material de sinteză. În primul rând, le mulțumesc tuturor celor care ne-au scris. Sunt mai multe tipuri de chestiuni, propuneri interesante despre cum să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, pentru infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care inculpatul mărturisește că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 6 luni, ea ar putea dura 3 zile, iar asta încarcă mult parchetele și instanțele.

După aceea, sunt semnalate chestiuni, sesizate mai degrabă — nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe. Dar sunt semnalate chestiuni grave cu privire la sistemul de justiție. O să explicăm în materialul de sinteză. De exemplu, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv pentru că el numește toată conducerea, iar în acest fel puterea pe care o au este foarte mare. Prin această putere este influențat modul de promovare la instanțele superioare. Și inclusiv, repet, sub rezerva dovedirii, se sesizează cazuri în care oamenii nu promovează pentru că au avut opinii diferite față de conducerea instanțelor.

O aceeași chestiune apare cu detașarea și delegarea, unde se semnalează că este o măsură arbitrară; se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la un tribunal la altul, al aceleiași curți de apel, și se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare. Concluzia este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conducere a instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup, și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori discreționară, a acestui grup de persoane. Inclusiv promovările la ÎCCJ s-au făcut pe criterii de obediență, nu de profesionalism.

UPDATE: A început Revoluția în București astăzi și vreau să exprim recunoștința pentru cei care și-au dat viața acum 36 de ani. Trei chestiuni despre justiție. Discuția cu magistrații: au fost puțini care și-au exprimat intenția, undeva la 20 de oameni din cei aproape 1.000 care au semnat petiția. În mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe de influențare/intimidare. Apoi, mulți dintre cei care mi-au scris au vrut să ne întâlnim, dar nu pe 22 decembrie, pentru că există teama unor repercusiuni. Am ajuns la propuneri nepotrivite: să vină pe rând, să nu se intersecteze sau să fie preluați pentru a fi aduși în Cotroceni astfel încât să nu fie văzuți.

Prin urmare, am decis ca mâine, la ora 10, vom face o discuție publică cu cei care vor, iar toate discuțiile private vor fi reprogramate. Dacă mâine se vor aduce acuzații, orice fel de acuzații care să vizeze pe cineva din sistem, vom avea o altă întâlnire cu cei acuzați. De asemenea, pentru că am văzut asta menționat, există opinia că actuala situație din justiție este un răspuns la abuzurile de acum 15 ani; oricine vrea să acuze o poate face public.”

Președintele Nicușor Dan va susține astăzi, începând cu ora 14:00, o declarație de presă în care va prezenta o sinteză a vulnerabilităților din sistemul judiciar. Această ieșire publică vine după ce șeful statului a parcurs un volum impresionant de documentație — „sute de pagini de materiale relevante” — transmise direct de către magistrați.

Luni urmează runda decisivă de consultări la nivel înalt. Președintele se va întâlni cu grupuri de judecători și procurori, dar va avea și discuții individuale cu magistrații care au solicitat acest lucru în mod expres. Concluziile finale vor fi anunțate după finalizarea tuturor rundelor de dialog de luni.

Protecția identității magistraților Un aspect esențial subliniat de Nicușor Dan este confidențialitatea totală asupra identității participanților la aceste discuții. Această măsură este menită să asigure un dialog onest și liber de orice presiuni ierarhice sau politice, permițând magistraților să expună realitățile din sistem fără teama de repercusiuni.

Această decizie marchează abandonarea unei practici restrictive instaurate la sfârșitul anului 2018, care limita drastic posibilitatea șefului statului de a contesta legile după ce acestea treceau prin procedura de reexaminare parlamentară. Nicușor Dan subliniază că revenirea la vechea practică constituțională consolidează rolul președintelui ca garant al respectării Legii Fundamentale, oferindu-i pârghiile necesare pentru a bloca eventuale derapaje legislative.

Clarificarea a venit în urma unei sesizări depuse chiar de Nicușor Dan, prin care Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate referitoare la o lege privind reorganizarea unor unități de cercetare. Astfel, prin admiterea acestui demers, CCR nu doar că a invalidat actul normativ respectiv, dar a și reglementat o vulnerabilitate procedurală ce persista în sistemul juridic românesc de peste șase ani.

Al doilea este procurorul Crin Bologa, „băiatul de mingi” pe care binomul Laura Codruța Kovesi- Coldea l-a plantat în fruntea DNA în 2020, unde a stat trei ani, timp în care Generalul Negru, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă s-au umplut de bani aranjând dosare în justiție.

Andreea Chiș este cel de-al treilea pion al fostului șef SRI. Aceasta este fosta soție a lui Doru Țuluș, alt preferat al serviciilor, numărul 2 în DNA, cel care l-a „lucrat” pe Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calității”. Andreea Chiș s-a afișat în mod constant împreună cu magistrații lui Băsescu, începând cu Dănileț și terminând cu fosta șefă DNA, adică echipa coordonată de Coldea și Dumbravă.

De asemnea, Laura Ștefan, ONG-ista lansată în carieră de Monica Macovei, este bună prietenă cu Coldea, Dumbravă, Prună, Kövesi și alte figuri care au căpușat justiția românească. Potrivit unor surse juridice, aceata a fost trimisă de servicii la Maia Sandu să facă praf justiția din Republica Moldova.

Ultima, dar nu și cea din urmă este Raluca Moroșanu, judecătoarea „eroină” a reziștilor, care se pare că a intervenit direct și brutal în dosarul lui Florian Coldea. Ea a refuzat să permită procurorilor să folosească informații din convorbirile purtate între fostul șef SRI și cetățeanul chinez Wang Yan, personaj extrem de controversat și piesa centrală din dosarul „Shanghai”.

Pe tot parcursul anchetei penale și al procesului, bărbatul a încercat să invoce probleme psihice, susținând că nu ar trebui să răspundă penal pentru faptele sale.

Expertizele și probele administrate în dosar au infirmat însă această strategie, iar judecătorii au stabilit că acesta a acționat cu discernământ.

Potrivit sursei citate, măsurile au fost luate, după ce, în ziua de 17.12.2025, în două acțiuni simultane, inculpații au fost prinși în flagrant, în municipiul București, în timp ce dețineau și transportau cantitatea de aproximativ 20 kilograme canabis (drog de risc), destinată comercializării. 

Substanța interzisă, ambalată în 20 de pungi, a fost ascunsă în două trolere  introduse în țară din Spania, prin intermediul unei firme de curierat internațional.

Ieri, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile. 

Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București. 

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor Direcției Generale de Jandarmerie a Municipiului București. Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Conform declarațiilor prezidențiale, evenimentul ar putea include atât o componentă publică, cât și una confidențială, oferind astfel protecție magistraților care doresc să semnaleze probleme sensibile fără a se expune public. Deși obiectivul principal este identificarea problemelor de integritate, președintele a subliniat importanța asigurării dreptului la replică pentru persoanele vizate de eventuale acuzații, considerând firesc ca orice critică publică să beneficieze de un răspuns argumentat.

Această inițiativă vizează stimularea unei dezbateri reale în societate despre funcționarea sistemului judiciar. Deși inițial Nicușor Dan plănuia să participe la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii abia după finalizarea unui raport detaliat, acesta a admis că amploarea dezbaterii actuale ar putea accelera calendarul, raportul urmând să fie finalizat mai devreme decât se estimase.

''Deținutul, în vârstă de 24 de ani, condamnat definitiv la 4 ani și 7 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, custodiat la Secția Exterioară Valu lui Traian a Penitenciarului Constanța-Poarta Albă, clasificat în regim semideschis, care a părăsit penitenciarul prin escaladarea gardului perimetrului, fugind către câmp, a fost capturat în cursul zilei de azi, 19.12.2025, în jurul orei 01:20, de către un echipaj format din polițiști de penitenciare, pe raza orașului Murfatlar, județul Constanța'', se arată în comunicatul transmis de Penitenciarul Poarta Albă.

Penitenciarul Poarta Albă va sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia.În ceea ce privește persoana condamnată, se va declanșa procedura disciplinară prin sesizarea comisiei de disciplină și schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate în regim de maximă siguranță cu risc pentru siguranța penitenciarului. Conform legii, evadarea se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Deținutul a escaladat gardul penitenciarului și a fugit pe câmp, joi, în jurul orei 18:20, profitând de faptul că trebuia să se prezinte la cabinetul medical pentru a i se administra un tratament.

Filtre rutiere au fost amplasate în tot județul Constanța, echipaje formate din polițiști de ordine publică și rutieră fiind prezente pe arterele de circulație de interes, dar și la intrările și ieșirile din localități. S-au efectuat verificări amănunțite ale vehiculelor aflate în trafic, în special ale celor de transport persoane și marfă, totodată echipe operative desfășurând activități de verificare la adrese de interes, în gări, autogări și zone aglomerate. 

Macovei a promovat o ordonanță de urgenta – cu scopul de a putea să îl trimită în judecată pe Adrian Năstase, fără să mai ceara acordul Parlamentului, asa cum cerea legea în cazul foștilor miniștri. Ministrul Justiției a ignorat cu bună știință faptul că, încă din 1999, Curtea Constituțională declarase ca o astfel de modificare este neconstituțională.În 2007, Curtea Constituționala declară neconstituționala ordonanța prin care Monica Macovei urmarea să îl trimită în judecata pe Adrian Năstase, fără sa mai ceara acordul Parlamentului.

În 2005, Monica Macovei refuza să pună în aplicare noul Cod Penal, bazat pe solicitările și standardele înalte ale UE, adoptat de Parlament în iunie 2004. În iulie 2005, Monica Macovei promovează o noua reforma prin care procurorul-sef al României și procurorul-sef al DNA urmau să fie numiți în funcție de către președintele României, la recomandarea ei, astfel Consiliul Superior al Magistraturii rămânea fără acestă prerogativă.

Caracatița Soroș în România, episodul I. Cum a ajuns Monica Macovei să fure cele mai mari secrete ale magistraților și să scape de un dosar penal -VIDEODeciziile luate de Monica Macovei privind codul penal au fost taxate extrem de dur de parlament, aleșii din toate partidele au votat o moțiune simplă împotriva sa. Zeița justiției a vrut să facă numirile la Parchetul Anticorupție pe criterii politice, iar cei anchetați să nu fie audiați în prezența avocaților. În 2006, Monica Macovei a prezentat Parlamentului cererea de modificare a Codului de Procedura Penala, cu privire la interceptări. Aceasta modificare ar fi permis procurorilor să pună sub urmărire telefoanele, internetul si alte mijloace de comunicare ale unei persoane, fără ca procurorii să mai aibă obligația obținerii unui mandat judecătoresc. După un uriaș scandal, Curtea Constituțională decide ca amendamentele și acțiunile Monicăi Macovei sunt neconstituționale.Monica Macovei a început și controlarea funcționarilor publici și a aleșilor locali. Ea promovează înființarea Agenției Naționale de Integritate, căreia îi permite să investigheze, dar și să condamne pe oricine, fără sa existe vreo autoritate sau alt organism public de control al unor astfel de puteri ale ANI. O astfel de instituție nu exista nicăieri, în nici o țară membra a UE. Doar peste patru ani, și exact ca în cazurile anterioare, Curtea Constituționala declara și aceasta inițiativa Monicăi Macovei ca fiind neconstituțională.Numirea Monicăi Macovei la conducerea justiției a adus și o sentință favorabilă pentru familia sa. Tatăl său, Vasile Gherghescu a locuit ilegal într-o vilă, după ce Macovei a intervenit pe lângă instanța Supremă. Presa a relatat că ea a reușit să schimbe un complet de judecată la Curtea Supremă, după ce tatăl său pierduse litigiul la curtea de Apel. Mai mult, decizia Curții Supreme unde familia Monicăi Macovei a avut câștig de cauză a fost revizuită după 2 ani de un alt complet de judecată. 

Monica Macovei, ministrul care a resetat Justiția la ordinul lui Soros, îl vrea pe Nicușor Dan la Cotroceni

Liana Arsenie (L:A.): În primul rând, prin acest contact neprocedural înaintea ședinței de judecată. Interacțiunea judecătorului este în sala de judecată. Soluțiile se pronunță în cadrul procesului de deliberare, după ședință analizăm probele și tot ce este în dosar, judecătorul este cel care stabilește care va fi soluția. În acest context, am avut surpriza neplăcută, șocantă, pentru că nu credeam că se poate întâmpla așa ceva: până să ajung la CAB, Secția I penală, m-am trezit cu doamna procuror în birou, neanunțată. S-a prezentat, a spus cine este, a adus în discuție acest dosar și mi-a cerut în mod textual, schimbând calitățile procesuale a doi inculpați, să dau o anumită soluție. Reacția mea a fost: „Da, o să discutăm în sala de judecată.” Presiunea a constat și a fost evidentă prin insistența cu care doamna procuror a încercat să-mi impună o anumită soluție.

I.A.: Despre ce soluție?

L.A.: Despre declinarea la Înalta Curte.

I.A.: Se schimbase calitatea doamnei Olguța Vasilescu? Devenise ministru?

L.A.: Și una dintre inculpate devenise senator, iar atunci, în opinia doamnei procuror, dosarul ar fi trebuit declinat la Înalta Curte. Aceste chestiuni se discută doar în sala de judecată, în condiții de egalitate.

I.A.: De ce credeți că nu a mai avut răbdare?

L.A.: Pentru că probabil își dorea o soluție, altfel nu poți cere judecătorului, înainte de dosar, să-i spui care este soluția. Este un contact absolut neprocedural, interzis prin lege, să-i spui judecătorului, înainte de judecarea cauzei și înainte de deliberare, ce soluție se vrea.

I.A.: După acest moment v-ați văzut în sala de judecată. Nu este vorba despre o confruntare, ci o dezbatere. Cum au decurs discuțiile în sala de judecată?

L.A.: Procesul de intimidare a continuat, pentru că doamna procuror a folosit niște instrumente procesuale cu acest scop. Deși judecătorul a soluționat niște cereri, doamna procuror a refuzat să se supună dispozițiilor instanței, în sensul că a refuzat să depună concluzii pe fondul cauzei, susținând în mod continuu, trecând peste dispoziția instanței, că nu sunt competentă.

I.A.: Este o atitudine de sfidare din partea procurorului?

L.A.: Era o atitudine de presiune și constrângere evidentă, nu de sfidare, pentru că, în mod formal, conduita doamnei procuror era în cadrul legal. Dar prin conduita procesuală din sala de judecată, evident, scopul era de a pune presiune și de a obține o anumită soluție.

I.A.: Ați mai văzut-o până în acel moment pe doamna procuror Elena Grecu în procesele de la CAB?

L.A.: Nu am mai văzut-o niciodată. Am fost extrem de surprinsă, pentru că nici colegii nu știau cine este, nu mai participase la ședințe de judecată.

I.A.: Prin „niciodată” înțeleg nici înainte, nici după?

L.A.: Nici înainte, nici după. Nu am făcut verificări, dar întrebând colegii cine este, nu știau cine este doamna procuror.

I.A.: Apropo de colegii dvs., au venit reacții dinspre ei, cum că v-ați asumat această atitudine și că s-ar putea să fie repercusiuni?

L.A.: Atunci, da. A fost o reacție a unei colege: „Las-o, dragă, că o să vadă ea ce o să pățească.”

I.A.: Pentru că dvs. simțiți că la nivelul instanțelor au existat asemenea presiuni și că unii colegi au cedat ca să nu se trezească cu vreo percheziție, audiere, chiar și ca martor?

L.A.: Nu pot să speculez cu privire la reacția colegilor la aceste forme de presiune. Au existat mesaje, instrumente procesuale folosite în mod de constrângere și intimidare. Au existat, ca mijloace de constrângere, instrumentarea de dosare penale împotriva unor judecători, nu doar din materie penală, exclusiv pentru soluția pronunțată în cauză. Soluția pe care judecătorul o adoptă poate fi schimbată doar prin cale de atac. Au fost situații — și pot fi probate — în care judecătorilor li s-au făcut dosare pentru soluțiile pronunțate.

I.A.: În mod normal, dacă discuția asta era în sala de judecată, procurorul avea arma recuzării. S-a întâmplat asta?

L.A.: Am fost recuzată în sala de judecată. Procurorul și-a exercitat dreptul, cererea de recuzare a fost soluționată. Dar în contextul în care procurorul se prezintă în biroul judecătorului și îi spune ce soluție să pronunțe, tabloul se schimbă.

I.A.: Cum ați perceput discuția inițiată de Elena Grecu? Ca pe o recomandare, o încercare de a vă sfătui „prietenesc” sau ca pe o impunere?

L.A.: Nu există o astfel de conotație de sfat prietenesc, pentru că procurorii nu deliberează cu judecătorii. Judecătorii deliberează singuri sau împreună cu colegul de complet. Nu poate exista un astfel de „sfat prietenesc”, nici măcar pe chestiuni juridice, din cauza cadrului instituțional. A fost clar o solicitare pentru o anumită soluție.

I.A.: Ați aflat ulterior că Elena Grecu este o persoană apropiată de Codruța Kovesi? Doamna Grecu este acum procuror la EPPO.

L.A.: Am aflat aseară care este traseul profesional.

I.A.: Cum poate un judecător, în sala de judecată, după ce resimte astfel de presiuni, să rămână imparțial?

L.A.: Se exercită presiune, dar depinde de personalitate și de cât de mult internalizezi niște valori pe care vrei să le respecți. Cu toată presiunea, fiecare dintre colegii mei suntem datori să respectăm legea și drepturile cetățenilor. Toate presiunile trebuie să treacă pe planul doi și, indiferent de riscuri, judecătorul trebuie să judece în acord cu legea. Eu asta am făcut.

I.A.: Trăind aceste lucruri și văzând astăzi că printre cei care v-au atacat ca instituție sunt persoane prezentate ca „eroi”, ce simțiți?

L.A.: Cred că ar trebui ca instituțiile statului abilitate să facă verificări să le facă. Eu doar pot specula, iar adevărul pe care judecătorul trebuie să-l expună trebuie să rezulte din fapte probate.

I.A.: Nu a fost un caz singular? Au fost și alte situații trăite de dvs. sau de colegi?

L.A.: Și colegii, dar este opțiunea fiecăruia dacă aleg să facă publice aceste împrejurări. Atât de ample și cu astfel de instrumente de presiune, cum a fost în această situație, nu am mai avut, dar alte situații, da.

I.A.: Credeți că, prin încercarea de a muta procesul la ICCJ, procurorul se baza pe altceva?

L.A.: Nu pot specula.

I.A.: Dvs. ce soluție ați dat?

L.A.: Am respins contestația, iar parchetul a dat o soluție de scoatere de sub urmărire penală pentru inculpata Olguța Vasilescu.

I.A.: Ați dat dreptate primei instanțe, care stabilise că dosarul trebuie să se întoarcă la parchet din cauza probelor?

L.A.: Da, legalitatea administrării probatoriului… să nu intru în detalii prea tehnice.

Credeți că în prezent lucrurile sunt schimbate?

Cu certitudine. Toate aceste instrumente de presiune au dispărut odată cu implementarea Secției Speciale. Nu le iau apărarea, nu vreau să fac o evaluare, ci vorbesc strict din perspectiva a ceea ce am simțit în instanțe. Au dispărut presiunile asupra judecătorilor. Oamenii trebuie să înțeleagă că aceste presiuni au existat și nu sunt de dorit, pentru că oamenii au dreptul la o judecată dreaptă. Poate ar trebui revăzut raportul Inspecției Judiciare din 2019, pentru că acolo sunt foarte multe răspunsuri.

Cel mai relevant?

Raportul din 2019 ar trebui revăzut.

Când doamna procuror a venit la dvs., i-ați spus să elibereze biroul?

I-am spus că îi mulțumesc și că vom discuta în sala de judecată. „Mulțumesc, doar în sala de judecată.” I-am repetat că doar în instanță discutăm.

Ați sesizat vreo instituție? Ați făcut vreun demers?

Am semnalat conducerii Curții.

Și ce s-a întâmplat?

Am intrat în sala de judecată și am judecat conform legii.

Într-o reacție solicitată de Realitatea Plus, redacția Recorder a transmis că relatările omului de afaceri nu au fost suficiente pentru realizarea unui material „publicabil”, iar dacă acesta deține informații despre abuzuri clare în justiție, le poate prezenta.

Conform minutei instanței, Curtea de Apel a decis condamnarea artistului la 9 luni de închisoare cu executare, în baza Legii nr. 143/2000, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu, anunță SeePress.

Incidentul care i-a adus condamnarea s-a produs pe scena Festivalulu "Beach Please", care a avut loc în 2024, la Costinești.

Miezul criticii sale vizează modul în care Executivul ar fi influențat Curtea Constituțională prin intermediul legii pensiilor de serviciu. Magistrata punctează un fapt controversat: în timp ce pensiile altor categorii sunt vizate de modificări, regimul privilegiat al judecătorilor CCR a rămas neatins. În viziunea sa, acest „favor” reprezintă o formă de corupție sistemică, menită să „ungă” calea către o decizie de constituționalitate favorabilă Guvernului pe proiectul pensiilor speciale.

Ana Maria Puiu îl vizează și pe Nicușor Dan, reproșându-i că nu a avut nicio reacție publică față de păstrarea privilegiilor judecătorilor CCR. Magistrata consideră că această tăcere este complice, mai ales în contextul în care președintele țării ar fi trebuit să fie primul care să mobilizeze societatea civilă împotriva acestui mecanism de influențare a justiției constituționale.

Contextul acestor declarații este marcat și de un istoric tensionat între Ana Maria Puiu și Nicușor Dan. În activitatea sa profesională, magistrata a pronunțat mai multe sentințe nefavorabile fostului edil, respingând diverse acțiuni prin care acesta încerca să anuleze autorizații de construcție în București. Această divergență de lungă durată adaugă o notă personală criticilor actuale privind modul în care politicul interacționează cu actul de justiție.

El a susținut că un astfel de magistrat „nu mai prezintă nici un fel de prezumție de imparțialitate”, mai ales în situațiile în care avea cunoștință despre posibile fapte penale, dar nu le-a denunțat organelor judiciare.

Toni Neacșu a mai transmis că magistrații „trebuie să învețe să își tranșeze conflictele interne și luptele pentru influență fără să afecteze dreptul părților la o judecată corectă, obiectivă și imparțială”.

Într-un mesaj public, acesta a explicat că decizia, deși dificilă, a fost luată din respect pentru cetățeni, considerând că demnitatea personală este mai importantă decât păstrarea unei funcții în care se simte limitat și îngrădit.

Fostul președinte al CJ Constanța a lansat critici dure la adresa clasei politice locale, declarându-se „siderat” de eforturile unora de a menține județul într-o stare de subdezvoltare pentru a servi interese obscure. Mitroi a subliniat că s-a aflat în fața unei dileme morale. Prima opțiune. Să rămână în funcție până la finalul mandatului, riscând să dezamăgească populația prin lipsa de rezultate concrete cauzată de presiunile externe. A doua opțiune. Să demisioneze pentru a-și păstra onoarea și pentru a căuta alte căi de a sprijini comunitatea, în afara unui sistem pe care îl consideră ostil investițiilor.

Pe parcursul activității sale, Florin Mitroi susține că a încercat să impună transparența instituțională și a luat decizii radicale, precum anularea unor contracte pe care le-a considerat incorecte. Deși pleacă din fruntea județului, el a precizat că acest gest nu reprezintă o capitulare, ci o formă de protest față de un mod de a face administrație bazat pe indiferență și conservarea privilegiilor.

În finalul mesajului său, Mitroi și-a exprimat recunoștința față de colaboratori și presă, transmițând speranța că viitoarea conducere a Consiliului Județean va avea puterea de a continua proiectele demarate. El a reafirmat angajamentul său de a rămâne implicat în dezvoltarea județului Constanța, chiar și fără a mai deține o funcție oficială în cadrul instituției.

Surse judiciare au precizat pentru News.ro că bărbatul a postat online anunţuri conform cărora închiria o pensiune în Săcele, judeţul Braşov, fără a deţine unitatea de cazare. După ce a primit bani sub formă de avans pentru vacanţa de Revelion, el şi-a închis telefonul iar păgubiţii nu l-au mai putut contacta.

Joi dimineaţă, poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Câmpina au făcut o percheziţie domiciliară la locuinţa suspectului, în comuna Şotrile, pe numele acestuia existând mandat de aducere la sediul unităţii de poliţie, pentru audieri.

Conform anchetatorilor, în perioada 2022 – 2025, Radu Cristian ar fi încasat peste 622.000 de euro în schimbul exercitării atribuțiilor sale de primar. Modalitățile de primire a mitei au fost diverse și sofisticate. Taxe de protecție sub formă de haine de lux. Ar fi primit peste 42.000 de euro sub formă de obiecte vestimentare de lux pentru a permite comercianților să activeze pe plajă sau în Portul Turistic fără a fi sancționați de Poliția Locală.

Afaceri imobiliare mascate. În 2023, ar fi primit echivalentul a 500.000 de euro prin reducerea artificială a prețului de achiziție al unui activ, în schimbul cesionării unor contracte de închiriere în port.

Imunitate la controale. Ar fi încasat sume de până la 50.000 de euro pentru a scuti anumite șantiere din Neptun și Saturn de verificările funcționarilor primăriei, inclusiv pentru construcții realizate ilegal.

Procurorii susțin că edilul ar fi încercat să ascundă proveniența fondurilor ilicite prin achiziționarea unui hotel în stațiunea Cap Aurora în anul 2023. Mai mult, acesta este acuzat că ar fi convins administratori de firme să cumpere din banii societăților lor două autoturisme marca BMW, în valoare de aproape un milion de lei, pe care le-a utilizat exclusiv în interes personal, cu titlu gratuit.

Pe lângă pedepsele privative de libertate, DNA a solicitat Tribunalului Constanța confiscarea extinsă a sumei de peste 2,1 milioane de lei, bani pe care Radu Cristian nu îi poate justifica prin venituri licite. Dosarul a fost înaintat instanței constănțene pentru începerea procesului.

Probele au arătat că, în anul 2025, persoanele cercetate ar fi procurat, deţinut şi vândut substanţe interzise din categoria drogurilor de risc şi de mare risc, mai ales unor consumatori din zona Maramureşului Istoric. 

În urma celor 16 percheziţii domiciliare efectuate de către poliţişti, la data de 17 decembrie, au fost descoperite şi ridicate mai multe plicuri autosigilante, pungi şi folii conţinând peste 500 de grame de substanţă cristalină, mai multe doze de canabis, cinci plante de canabis aflate în stadiu incipient de dezvoltare, seminţe de canabis, obiecte purtând urme de substanţă, mai multe articole pirotehnice, un revolver, o ţeavă şi un pat de puşcă, 25 de cartuşe, o puşcă airsoft cu lunetă, 13.300 de euro, 31.000 de lei, precum şi peste 300 de bancnote în cupiură de 50 şi 20 de euro susceptibil a fi falsificate,  precum şi alte mijloace de probă.

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Maramureş au dispus reţinerea celor trei presupuşi traficanţi de droguri, urmând să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Maramureş cu propunere de arestare preventivă a acestora.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, serviciilor de combatere a criminalităţii organizate Bistriţa Năsăud şi Sălaj şi jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş.

Alexandrescu a amintit și de mărturia fostului procuror Doru Țuluș, prezentată în documentarul Recorder, care ar fi confirmat existența acestor practici.

Ea a mai afirmat că în prezent „se încearcă readucerea acelor practici” și a acuzat politizarea justiției prin implicarea unor lideri politici, între care i-a menționat pe Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

„Politizarea justiției este o reîntoarcere în timp, la acea justiție făcută la televizor, o ‘cătușiadă’”, a spus Alexandrescu.

Aceasta a criticat, de asemenea, documentarul realizat de Recorder, pe care l-a numit „o relatare dezechilibrată”, acuzând jurnaliștii publici că „au confiscat TVR și Radio România Actualități” și le folosesc „în interesul unui grup apropiat de USR”.

„Lucrurile acestea sunt de notorietate. În perioada de aur a statului paralel Kovesi-Coldea, asta era procedura. Domnul Dumbravă venea cu pliculețele și asista în sala de judecată la ședințe, ca să se asigure că judecătorii aplică ceea ce au primit de la SRI. Aduceți-vă aminte că sunt o serie de judecători care au preluat cu copy-paste ceea ce primeau de la procurori, iar procurorii primeau de la SRI. Sunt mărturii ale unor foști procurori, unul dintre ei fiind chiar domnul Țuluș, fostul soț al doamnei Andreea Chiș, care a apărut în documentarul Recorder și a povestit cu subiect și predicat cum se lucra pe vremea aceea.

Nu mă surprinde. Chiar astăzi am vizualizat și o să arăt diseară acele înregistrări audio din anul 2017 cu doamna Kovesi, de la ședința cu procurorii, când dădea indicații clare despre cum să se lucreze dosarele, la cine trebuie să se ajungă și cât de repede trebuie să se miște, că trebuie să livreze măcar un ministru. Sunt lucruri de notorietate.

Apropo, cu dosarul acela făcut la cererea DNA, în legătură cu aceste înregistrări despre care spunea DNA-ul doamnei Kovesi că sunt scoase din context și anulate — s-a mai interesat cineva? Pentru că, la vremea aceea, Augustin Lazăr, procurorul general, a clasat dosarul. Deci nu se confirmă ceea ce a spus DNA-ul doamnei Kovesi, că acele înregistrări erau trucate.

Sunt foarte multe întrebări, foarte multe mărturii de atunci. În justiție trebuie făcută curățenie. Trebuie să dispară toate acele culoare ale justiției care au rămas — multe dintre ele. Sunt foarte mulți judecători corecți, care își fac treaba cu seriozitate și responsabilitate, însă trebuie să se termine cu aceste practici.

Ce vor cei din stradă este să se reintroducă acele practici. Am văzut că sunt aduse niște acuzații unor șefi de parchete — să fie cercetați de către Inspecția Judiciară, să fie cercetați de către cei care au această abilitate, nu de către politic. Nu au treabă Nicușor Dan și Bolojan cu aceste chestiuni. Politizarea justiției este o reîntoarcere în timp la ceea ce nu ne mai dorim, adică acea justiție făcută la televizor, o „cătușiadă”. Cei care sunt vinovați trebuie să plătească și să li se confişte banii, dacă sunt găsiți vinovați, dar nu ne putem substitui — nici televiziunile, nici oamenii din stradă — actului de judecată.

Ceea ce spune doamna judecător astăzi este o altă confirmare a ceea ce ani de zile presa a arătat, iar cei de la Recorder nu au văzut și nu au auzit. Doar acum au constatat aceste practici.

Noi am sesizat încă din campania electorală declarațiile lui Nicușor Dan, și anume faptul că vrea să interfereze cu justiția, că vrea să se ocupe îndeaproape, să cheme judecătorii la el — ceea ce, de altfel, a și făcut. Nu face parte din atribuțiile lui Nicușor. El, de fapt, nu face altceva decât să se comporte cum s-a comportat Băsescu. Numai că am văzut ieri o nuanțare a declarațiilor lui Nicușor Dan vizavi de această chestiune: a realizat că o implicare în acest fel în justiție îi poate atrage suspendarea, pentru că, evident, nu are nicio calitate în acest caz.

Nu mai pot să vorbesc despre așa-zisul documentar Recorder, pentru că este clar că este o relatare dezechilibrată a ceea ce se întâmplă. Nu există niciun punct de vedere din partea cealaltă, iar ceea ce mă deranjează cel mai mult este că cei care au pus mâna pe statul român și inclusiv pe instituțiile statului român — unde adaug TVR și Radio România Actualități — nu au făcut decât să confişte aceste instituții și să le folosească în interesul unui grup. Am demonstrat că sunt niște jurnaliști care fac campanie electorală pentru USR, conectați la o rețea formată din ONG-iști Soros și din personaje cu interese în afara țării. Nu există niciun dubiu.

Mă surprinde că TVR a făcut acest lucru și ar fi trebuit ca, în egală măsură, conferința de presă organizată de către judecători să fie transmisă la aceeași oră și cu aceeași expunere. Nu s-a întâmplat acest lucru. Amintiți-vă câte amenzi am luat noi pentru această chestiune, spunând că am prezentat dezechilibrat. Păi ce facem acum — aplicăm dublă măsură când este vorba despre ei și despre interesele lor? Este clar că o mână de oameni vor să pună mâna pe justiție și să îi creeze Laurei Codruța Kovesi un nou culoar, care mai are mandat până în octombrie 2026, la Bruxelles. Ați văzut că jurnaliștii sistemului o cultivă pe Laura Codruța Kovesi.

Despre doamna procuror Elena Grecu — ea este în procesul lui Cătălin Hideg. A vorbit Cătălin de nenumărate ori despre cine este mâna nevăzută a doamnei Kovesi.

În piață nu mai ies zeci de mii de oameni care s-au lăsat păcăliți în trecut de acești oameni. Vorba lui Tudor Gheorghe: cei care au îmbrăcat din nou puloverele lui Petre Roman și Iliescu. Oamenii nu se mai lasă păcăliți și nu mai sunt de acord nici cu cei de acum, nici cu cei din trecut. Trebuie făcută curățenie, iar oamenii trebuie să beneficieze de o justiție corectă și curată, să nu mai stea 9-10 ani cu procese în instanță, în timp ce pentru alții, când există interes, se aplică celeritate.

Este normal ca oamenii să fie nemulțumiți de justiție, pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe cazuri care au scăpat și care nu sunt cercetate, cum sunt multe cazuri de la USR. Ei sunt ultimii care să vorbească despre justiție. Întâi să-și rezolve problemele cu dosarele colegilor lor de la USR. Nu sunt cu nimic mai prejos față de ceea ce reclamau pe timpul lui Liviu Dragnea.

E o comandă, dar nu mai au bănuți. Văd că și anumite site-uri fac apel acum la companii mari să adune bani — nu mai sunt bani de la USAID, de la Soros, și li se termină rezervele de ieșit în stradă. Aseară au fost maximum 300 de oameni. Aceștia nu mai cred în aceste narațiuni, în aceleași personaje reciclate care au păcălit oamenii și în 10 august. Pentru că am avut nenumărate mărturii ale celor care au protestat atunci și ulterior s-au convins că au fost manipulați. Curățenie în justiție trebuie făcută.

Mă bucur că cei de la Inspecția Judiciară s-au autosesizat și că cercetează tot ceea ce s-a spus în spațiul public. Și, cum a spus și Nicușor Dan, aceste chestiuni trebuie rezolvate în interiorul justiției — nu în Piața Victoriei, nu în Piața Universității și nici în studiourile de televiziune.”, a declarat Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.

Liana Arsenie: În primul rând, prin acest contact neprocedural înainte de ședința de judecată. Interacțiunea judecătorului, conform normelor procedurale, cu procurorul este în sala de judecată. Soluțiile se pronunță de judecător în cadrul procesului de deliberare. După ce se finalizează ședința de judecată, analizând probele și actele din dosar, judecătorul este cel care stabilește care va fi soluția.

În această situație, în acest context, am avut surpriza neplăcută, șocant - pentru că nu credeam că se poate întâmpla așa ceva până când nu am ajuns la Curtea de Apel București, Secția I Penală. Efectiv, m-am trezit cu doamna procuror în birou, neanunțată. S-a prezentat cine este, a adus în discuție acest dosar pe care îl aveam pe ședință a doua zi și mi-a cerut în mod textual, invocând schimbarea calității procesuale, a calităților celor doi inculpați, să dau o anumită soluție.

Discuția a fost... reacția mea a fost sub imperiul acestui șoc. I-am spus: „Da, o să discutăm în sala de judecată”. Presiunea a constat și a fost evidentă prin insistența cu care doamna procuror... de insistența de care a dat dovadă în a impune o anumită soluție.”

În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracţional organizat, 5 suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale.

”Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participaţie. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”, anunţă joi Parchetul ICCJ.

Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”.

”Cu alte cuvinte au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componenţa statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odessa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în mun. Bucureşti) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie”, subliniază Parchetul.

Probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de 7  cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti,  traducători şi/sau notari publici.

”Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, informează Parchetul.

Sunt dezvăluiri fără precedent despre presiunile și ordinele date în Justiție, ce a făcut Laura Codruța Kovesi și nu numai, ordinele date de ea în dosare cheie. 

Șefa Curții de Apel a ales să rupă tăcerea la Realitatea PLUS. Marea manipulare va fi detonată în direct, la Televiziunea Poporului, unde va fi difuzat interviul exploziv.  

Din acest punct de vedere, eu am considerat că s-a depășit o limită, s-a trecut linia roșie din punctul meu de vedere. Am văzut reacția judecătorului Raluca Moroșanu, am văzut reacția procurorilor și judecătorilor care au făcut acele dezvăluiri în reportaj, dar și a procurorilor și judecătorilor care li s-au alăturat și am decis să fiu de partea lor.

Și trebuie să vă spun că sunt foarte onorată să fiu de partea lor, pentru că sunt curajoși, pentru că au îndrăznit să ia atitudine și aceasta este adevărata față a României. Și vreau să o spun foarte clar, că procurorii și judecătorii, ca orice alt român, pot conta întotdeauna pe mine atunci când au curaj și iau atitudine.

Eu nu sunt un salvator, nu pot fi privită ca un salvator, nu mă consider un salvator, dar întotdeauna sunt de partea celor care își fac treaba cu curaj și cu demnitate și cu corectitudine”, a declarat Kovesi. 

Nicușor Dan: Să fi fost în jur de 10-12 solicitări pentru participarea la această dezbatere și vreo 50 de materiale... 50 de oameni care trimiseseră mai multe materiale cu privire la situația din Justiție.

Nicușor Dan: M-ați mai întrebat ceva?

Reporter: Nu, aș vrea să vă mai întreb dacă veți merge la ședințele CSM în viitorul apropiat.

Nicușor Dan: În momentul în care voi avea un raport complet pe situația din Justiție, da. Și eu aveam în capul meu un calendar, în fine, cu colegii, un calendar despre când se va întâmpla asta. Probabil că dezbaterea publică în curs mă va face să ajung mai repede decât îmi planificasem eu.

În exclusivitate, avem inclusiv pledoaria liderului suveranist Călin Georgescu din fața completului de judecată din cadrul procesului.

„Doamnă președinte, fiind unul dintre cetățenii acestei țări care se confruntă cu un abuz evident, am o singură apărare și aceea este legea. Am încredere în justiție până la capăt”, a mai declarat Călin Georgescu.

Între timp, avem și argumentele avocaților expuse în fața completului din sala de judecată în cadrul acestui termen extrem de important de contestare a deciziei magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 pentru prelungirea măsurii preventive de control judiciar. Atenție, măsură care a fost dispusă încă de la începutul acestui an în primul dosar penal trimis în judecată.

Iar avocații lui Călin Georgescu spun că este a cincea oară când se cere această prelungire de control judiciar. „Observ că judecătorul de la Judecătoria Sectorului 1 menționează că persoana în cauză reprezintă un pericol social. Trei martori au fost audiați de către procurori, care nu confirmă ceea ce spun și acuzațiile care sunt expuse de către anchetatori”, a declarat avocatul lui Călin Georgescu.

Urmează, de altfel, și alte termene extrem de importante în perioada imediat următoare, atât în instanță, cât și în alte dosare pe care le are pe rol Călin Georgescu.

Potrivit anchetatorilor, inculpații au acționat după un tipar bine definit, cele mai grave infracțiuni incluzând violuri repetate, unele comise de mai multe persoane asupra aceleiași victime. În total, șase bărbați au fost reținuți în anii 2019 și 2020, fiind acuzați pentru 42 de infracțiuni.

Procesul, care a durat opt săptămâni, s-a desfășurat la Curtea Coroanei din Newcastle. În urma deliberărilor, cinci dintre inculpați au fost găsiți vinovați pentru 31 de capete de acuzare, în timp ce al șaselea bărbat a fost achitat.

Instanța a stabilit următoarele pedepse:

Klaudio Aleksiu, în vârstă de 28 de ani, a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru viol.

Ștefan Ciuraru, 23 de ani, a primit o pedeapsă de 18 luni de detenție pentru mai multe infracțiuni, inclusiv agresiune sexuală și implicarea unui minor în activități sexuale.

Codrin Dura, 27 de ani, a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru multiple fapte de viol, tentativă de viol, șantaj, agresiune sexuală gravă, activități sexuale cu minori, precum și infracțiuni legate de droguri.

Bogdan Gugiuman, 44 de ani, a primit 14 ani de detenție pentru violuri și furnizarea de substanțe interzise.

Leonard Păun, 24 de ani, a fost condamnat la cinci ani și o lună de închisoare pentru viol, facilitarea infracțiunilor sexuale asupra copiilor, agresiune sexuală și distribuirea de materiale cu conținut ilegal.

Judecătorii au luat în considerare, la individualizarea pedepselor, faptul că unii dintre inculpați erau minori la momentul comiterii faptelor.

La finalul procesului, coordonatorul anchetei, detectivul-șef Graeme Barr, a subliniat curajul victimelor, afirmând că acestea „au avut puterea să vorbească, în ciuda traumelor profunde suferite”, adăugând că agresorii „le-au distrus copilăria într-un mod deosebit de brutal”.

Autoritățile britanice au reamintit că victimele infracțiunilor sexuale beneficiază de protecția anonimatului pe viață și au încurajat orice persoană care a trecut prin experiențe similare să se adreseze poliției sau serviciilor de sprijin specializate.

Probele administrate au relevat că, pe parcursul a patru ani, cinci suspecţi, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pus la dispoziţia membrilor unei grupări de criminalitate organizată mai multe conturi bancare, care au fost utilizate în scopul spălării sumelor de bani provenite din activităţi infracţionale.

Astfel, aceştia au racolat mai multe persoane care, utilizând acte de identitate reale sau falsificate, în schimbul unor sume de bani,  au deschis conturi bancare în România şi străinătate în care au oferit ca date de contact numere de telefon indicate de către suspecţi.

O parte dintre aceste conturi bancare au fost folosite pentru transferarea de către persoanele vătămate, victime ale grupării de criminalitate organizată,  a unor sume de bani pe care le datorau unor parteneri comerciali, în urma acţiunii de inducere în eroare cu privire la schimbarea contului bancar al furnizorului, iar alte conturi bancare au fost folosite pentru transferarea succesivă şi retragerea în numerar a produsului infracţional.

Persoanele vătămate din România şi din străinătate, erau de regulă autorităţi publice, instituţii publice şi instituţii de interes public.

Activitatea infracţională s-a desfăşurat pe teritoriul mai multor state, conturile bancare utilizate fiind deschise în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, precum şi în altele state.

Audierile se desfăşoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Acţiunea beneficiază de sprijinul reprezentanţilor EUROPOL şi suportul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş”. 

În perioada octombrie 2024 - ianuarie 2025, Hotcă ar fi instigat de Nedelcea să mute temporar persoana vătămată V.I.C. de la conducerea Comisariatului Caraș-Severin pe o funcție inferioară la ANPC, încălcând OUG 57/2019, pentru a favoriza un protejat politic angajat în 2023.

La 29 august 2024, Anghel, cu sprijinul Vasile, ar fi exercitat presiuni prin amenințări asupra V.I.C. să renunțe la post.​

Paul Anghel a negat acuzațiile pe Facebook, afirmând că nu se ascunde și va dovedi nevinovăția în instanță, susținând că a deranjat interese mari prin munca sa în protecția consumatorilor.

Curtea de Apel București a permis revenirii șefilor ANPC în funcții, ridicând interdicțiile anterioare.

Răzvan Cuc a fost arestat preventiv. Avocații acestuia au formulat apel.

„În dos. 46999/3/2025, s-a admis propunerea formulată de D.N.A. și s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpații C.D.B. și A.R.C., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.12.2025, până la data de 15.01.2026, inclusiv.”, se arată în decizia instanței.

ȘTIRE INIȚIALĂ

La ora 11:00, Răzvan Cuc va fi prezentat în fața judecătorilor de la Tribunalul București care vor decide dacă vor dispune sau nu măsura arestului preventiv pentru 30 de zile, așa cum au cerut procurorii DNA. 

Fostul ministru este acuzat că împreună cu un om de afaceri ar fi încercat îl mituiască pe directorul general al Registrului Auto Român.

„Alexandru Răzvan Cuc i-a garantat lui Mihai Alecu (directorul general al RAR - n.r.) faptul că numitul Cătălin Daniel Bușe ar fi un om de încredere și că își va ține promisiunea în sensul că îi va remite procentul de 6% din valoarea totală a viitorului contract (aproximativ 30 milioane lei). Directorul general a declinat oferta”, potrivit dosarului DNA. Porcurorii anticorupție spun că mita urma să îi fie plătită directorului Registrului Auto Român într-o jumătate de an, în mai multe tranșe, după semnarea contractului.

Potrivit lor, înțelegerea se referea la mentenanța și service-ul unor echipamente de diagnoză folosite de Registrul Auto Român, iar fostul ministru al Transporturilor este artizanul afacerii.

UPDATE 13:32 - Judecătorii deliberează chiar în aceste momente, urmând să aflăm curând decizia în cazul lui Călin Georgescu. 

UPDATE 12:13 - "Problema nu sunt eu. În România, astăzi, constatăm așa: apă nu mai este, energie nu mai este demult, hrană e din ce în ce mai puțină. Mâncare este, dar diferența este majoră între ceea ce înseamnă mâncare și ceea ce înseamnă hrană. Și eu vă spun așa: este îngrijorător că foarte mulți oameni nu au nevoie de nicio dovadă ca să creadă minciuni, dar au nevoie de nenumărate dovezi ca să accepte adevărul.

Statul trebuie să fie în slujba cetățeanului. El persecută și batjocorește cetățeanul. Eu vă spun așa: dacă poporul român vede, simte și tace înseamnă că nu este doar victimă și este complice. Pe acest fond, o țară care nu produce nimic, absolut nimic, nu are cum să-și apere libertate. Este imposibil să facă așa ceva. Subliniez apăsat că securitatea economică înseamnă securitate națională.

În același context, anularea alegerilor de care se vorbește consistent zilele acestea a fost un act premeditat. Adică ce au stabilit în CSAT într-o oră nu pot avea dovezi într-un an de zile. Așa se văd lucrurile. Asta arată că sunt îngrijorător de speriați, groaznic de speriați să desecretizeze ședința CSAT. Eu spun în continuare și cer public să se desecretizeze stenograma CSAT și a ședinței informale a CCR dinainte de anularea alegerilor.

O spun încă odată. În orice caz, ceea ce se vede și ceea ce s-a întâmplat este că statul a constatat că a ieșit președinte votat masiv de poporul român cineva care este din afara sistemului; cineva care a avut curajul s[ apere zidurile bunului-simț și să aibă capacitatea de a-și asuma răspunderea față de cei mulți. Atunci evident că s-a acționat în consecință. Adică statul, ]n momentul în care  îi este frică, are teamă de proprii cetățeni înseamnă că nu mai este democrație. De fapt, nici nu știu dacă a fost democrație în acești 35 de ani. A fost, probabil, o simplă pușcărie mascată. De frică se vede că au îngropat și strămoșii, dar ei nu știu că strămoșii sunt semințe vii. Așa că măștile au căzut. Voia lui Dumnezeu s-a înfăptuit pentru că grâul și neghina au crescut împreună în această perioadă până la seceriș. Și acum este cernerea finală: fiecare se cerne după stindardul pe care l-a ridicat. Dușmanii care sunt oficiali, fariseii — foarte mulți, trădătorii. Așa încât eu vă spun: bucurați-vă pururea, rugați-vă neîncetat, dați mulțumire pentru toate.", a declarat Georgescu la ieșirea de la instanță. 

UPDATE 12:11 - "Doamnă Președinte, fiind unul dintre cetățenii care se confruntă cu un abuz evident. Am o singură apărare: legea. Am încredere în justiție", a afirmat Georgescu în fața instanței.

UPDATE 12:10 - "Riscul de sustragere nu este real după ce chiar Parchetul a confirmat acest lucru, având în vedere că pe parcursul cât a fost supravegheat sub mandat nu a reieșit nimic din toate astea", a declarat unul dintre avocații lui Georgescu, în timpul ședinței de judecată.

UPDATE 12:00 - Inițial termenul trebuia să înceapă la 11.30, dar a început la ora 12.00. Călin Georgescu împreună cu avocații săi se află în fața magistraților. Decizia pe care o va lua instanța va fi una definitivă. 

"Zeci de oameni scandează "Călin nevinovat". 

UPDATE 11:24 - Călin Georgescu a ajuns, marți dimineață, la instanță. Zeci de oameni îi scandează numele, strigând "Turul 2 înapoi", "Justiție, nu corupție" și "Vă iubim". 

UPDATE 10:10 - Călin Georgescu urmează să se prezinte astăzi în fața Judecătorilor de la Tribunalul București pentru contestarea deciziei de control judiciar. La ora 11.30 va începe acest termen extrem de important, termen ce va decide soarta acestui dosar penal. 

Decizia de astăzi este definitivă. Măsura preventivă de control judiciar a fost dispusă în primul dosar penal trimis în judecată de procurorii de la Parchetul General încă de la începutul acestui an.

Forțele de ordine au montat garduri de protecție încă de la primele ore ale dimineții în fața clădirii instituției. Se așteaptă un număr foarte mare de oameni, după cum am văzut și luni la Curtea de Apel București. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Decizia magistraților de la Tribunalul București este definitivă. Ca de fiecare dată sunt așteptați mulți susținători, jurnaliștii noștri vor sta de vorbă cu ei.

În exclusivitate la Realitatea Plus televiziunea poporului veți vedea în exclusivitate mesajul de forță al lui Călin Georgescu pentru toți românii.

Potrivit DNA, angajaţi ai Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist i-ar fi acordat lui Rădulescu, în cursul anului 2016, titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant" lui Cătălin Rădulescu în baza a două declaraţii (din 2015 şi 2016) în care acesta ar fi precizat aspecte neconforme cu realitatea cu privire la activitatea sa revoluţionară în oraşele Timişoara şi Bucureşti în perioada 16 - 21 decembrie 1989.

Frații Mocanu se află în arest la domiciliu din 13 noiembrie, în locuința tatălui lor din localitatea Casola, lângă Napoli.

Dani Mocanu și fratele său au fost condamnați definitiv într-un dosar de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea fiind emise la 6 noiembrie 2025.

Oamenii legii nu i-au mai găsit la adresă, iar câteva zile mai târziu, frații Mocanu au fost localizați în Italia.

Omar Hayssam execută pedeapsa din 2013, termenul expirând în 2035, după contopirea sentințelor din cinci dosare, inclusiv 20 de ani pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak. Până acum, a acumulat 5.124 de zile executate și câștigate, îndeplinind fracția legală de trei pătrimi, dar fără zile suplimentare prin muncă, din cauza stării medicale. Penitenciarul Jilava s-a opus eliberării, iar Hayssam a participat la ședință prin videoconferință.​

Hayssam a invocat starea sa precară de sănătate, după 23 de doze de apomorfină, cu mișcări necontrolate și nevoia de tratament în străinătate, declarând că regretă greșelile și a pierdut „cei mai frumoși ani”.

„Instanța acordă cuvântul petentului Omar Hayssam care cu dificultatea de exprimare, în esenţă, susține că se află în starea în care se poate observa după 23 de doze de apomorfină, fără de care nu ar putea vorbi și nici nu ar putea sta în scaunul cu rotile, având mișcări necontrolate, continue, deosebit de severe datorate afecțiunilor medicale”, a reținut judecătorul în încheiere. 

Avocatul a subliniat comportamentul exemplar, scrierea de cărți și predarea de cursuri de economie și istorie orientală în penitenciare, plus diploma în inginerie.​

„A scris cărți care se află la biblioteca Penitenciarului București Jilava, acesta a predat cursuri despre economie și istorie orientală în toate penitenciarele în care a fost. Este un om educat, acesta are diplomă licență în inginerie în construcții, fiind o persoană care, dacă nu ar fi existat evenimentele de care este acuzat, ar fi beneficiat de un alt tratament din partea autorităților statului român”, a susținut avocatul lui Omar Hayssam în fața instanței, potrivit hotărârii Judecătoriei Sector 4. 

Judecătorii au respins cererea, considerând că simpla durată a pedepsei nu justifică eliberarea fără dovezi temeinice de reeducare și lipsă de pericol social. Starea medicală nu este un motiv legal automat pentru liberare condiționată. Decizia Tribunalului Ilfov rămâne nemotivată până în prezent.

„Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz prin ea însăşi la dispunerea liberării condiţionate, în condiţiile în care condamnatul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere. Prin urmare, în cazul în care nu există aparenţa unei reeducări, instanţa nu este obligată a proceda la liberarea condiţionată a condamnatului, în măsura în care aceasta nu face dovada unor eforturi temeinice de îndreptare, iar odată aflat în libertate, ar prezenta un potenţial pericol pentru societate mai înainte de executarea integrală a pedepsei. Dovezile trebuie să fie temeinice şi să rezulte fără echivoc că poate fi reintegrat social iar odată lăsat în libertate nu prezintă riscul să comită o nouă infracţiune”, a se arată în motivarea Judecătoriei Sector 4.

Concret, este vorba despre partea penală a acestui dosar. Clotilde Armand a fost deja declarată ca fiind în conflict de interese în anul 2024, moment în care și-a pierdut mandatul de parlamentar.

De data aceasta, judecătorii încearcă să vadă dacă este și cazul unei condamnări penale. Legea prevede pentru astfel de situații pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Toată această poveste a pornit de pe vremea când Armand era edil. Rezista a semnat, în calitate de primar, să fie numită în funcția de manager de proiect pe fonduri europene, ceea ce a dus la majorarea indemnizației lunare cu până la 30%, o chestiune considerată ilegală, după cum a acuzat Agenția Națională de Integritate.

Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată în ședință publică.

„4989/254/2023 - Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casație formulate de inculpatul Pascu Matei Vlad şi de către persoana interesată Fundaţia Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor împotriva deciziei penale nr. 1049/P din data de 21 august 2025, pronunțate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 4989/254/2023.Obligă recurentul-inculpat şi recurenta persoană interesată la plata sumei de câte 300 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.Definitivă.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2025.”, se arată în decizia ÎCCJ.

Vlad Pascu este autorul accidentului rutier produs în noaptea de 19 august 2023, în apropiere de 2 Mai, când, aflat sub influența drogurilor, a intrat cu mașina într-un grup de tineri, doi dintre ei murind, iar alți trei fiind răniți.

Pentru acest accident, el a fost judecat inițial la Judecătoria Mangalia, apoi dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, unde s-a pronunțat sentința definitivă de 10 ani de închisoare.​

Curtea de Apel Constanța a stabilit, de asemenea, daune morale de peste 1,7 milioane de euro pentru familiile victimelor și pentru tinerii răniți, sumele urmând a fi plătite de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR).

Fundaţia Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor (FRAVA) a încercat în mai multe rânduri să intervină în cauză în interesul părților civile, însă cererile sale au fost respinse ca inadmisibile de instanțele de control judiciar.​

Astfel, recursurile în casație respinse astăzi de Înalta Curte – formulate de Vlad Pascu și de FRAVA – vizau tocmai decizia penală din 21 august 2025 a Curții de Apel Constanța, prin care condamnarea de 10 ani de închisoare și schema despăgubirilor civile au rămas definitive.

Prin soluția din 16 decembrie 2025, instanța supremă a închis ultima cale extraordinară de atac, hotărârea menționată devenind irevocabilă din perspectiva recursului în casație.

Grindeanu afirmă că PSD „s-a ținut departe” de scandalul din Justiție și s-a limitat să urmărească dezbaterea publică, fără a o alimenta.

Liderul social-democrat susține însă că există „anumiți lideri USR cu dosare în justiție” care cer schimbarea legilor și îl indică pe Traian Băsescu drept exemplu de politician care vrea modificări, deși ar fi profitat în trecut de prescripții și de sistemul creat de protocoale.​

Liderul PSD anunță că partidul va participa la grupul de lucru pe tema Justiției inițiat la nivel guvernamental, prin ministrul Radu Marinescu. Grindeanu spune că anumite forțe politice încearcă să politizeze discuțiile, dar că PSD va merge la consultări pentru a discuta instituțional ceea ce se decide în acest cadru.

„Am așa cum ați văzut, noi ne-am ținut depate de acest subiect. L-am urmărit, evident. Am văzut că sunt anumiți lideri USR cu dosare în justiție, dar care vor schimbarea legilor justiției. L-am văzut pe președintele Traian Băsescu, care e autorul celebrelor protocoale, care vrea schimbări.

Sunt numite forțe politice care vor să politizeze acest subiect, PSD va merge la acel grup de lucru, ministrul Radu Marinescu va merge acolo. Spuneam că premierul a făcut un grup de lucru cu ce se discută acolo", a declarat Sorin Grindeanu.

În replică la remarca privind frica de represalii a magistraților, ministrul a recunoscut că despre abuzuri în Justiție se vorbește de mult timp, inclusiv în perioadele anterioare, dar a insistat că dorește să pună capăt tuturor acestor practici.

Mesajul său direct către magistrați este un apel la curaj și probațiune: „Dacă aveți inamovibilitate, conform legii, dacă aveți curajul să judecați dosare grele, dosare importante și trebuie să-l aveți, (...) cu siguranță că trebuie să aveți și curajul să spuneți lucrurilor pe nume, să veniți cu elementele concrete, pentru că magistrații și juriștii știu foarte bine că nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi”.

Radu Marinescu le-a cerut celor care dețin informații despre abuzuri să se adreseze organelor competente, fie că este vorba de organele de cercetare penală în cazul infracțiunilor, fie de Inspecția Judiciară (organism independent) pentru chestiuni disciplinare. De asemenea, aceștia pot semnala situațiile și Ministerului Justiției, pentru ca acesta să susțină combaterea abuzurilor.

UPDATE 11:11 - „Cel mai mare istoric al României, Nicolae Iorga, omul care a făcut din datorie un sublim act al activității sale, descriind alegerile din România din 1915 a declarat, citez: Alegeri în România - 1 Corupție peste to, 2 presiuni ticăloase asupra alegătorilor, 3 injurii personale și calomnii, 4 întotdeauna iese cine vrea guvernul, 6 o mâna de nulități aplaudă dezastrul și 7 poporul tace. Am încheiat citatul. Când tăcem de teamă, înseamnă că am cedat libertatea, credința în Dumnezeu. Eu sunt un om al credinței. România e in Europa nu ca să se teamă, ci ca să fie respectată, iar azi, după 110 ani după cuvântarea lui Iorga, vă întreb, ce vedem? Deosebiri nu sunt, asemănări, aproape la indigo. Acest blestem se va rupe. Atât am avut de spus. A venit ceasul!”

UPDATE 11:08 Călin Georgescu a ajuns la Buftea - „Contează decizia lui Dumnezeu”

UPDATE10:41 - „De 35 de ani de zile ne-am săturat de minciunile lor. Mereu ne-au plimbat cum se plimbă barca pe apă. Sunt pensionar, e foarte greu, dar vin pentru ei ca viața lor să fie cum a fost a noastră. Am muncit 50 de ani la Casa Poporului, la metrou, iar acum mă împrumut ca să am bani de mâncare”, își strigă nemulțumirea față de actuala conducere a țării.

UPDATE 10:29 - „E un mare efort să venim de la Iași, dar suntem alături el. Nădăjduim în bunul Dumnezeu că poporul român va primi ceea ce merită. Sunt mulți oameni care se strâng aici la instantă, suntem uniți toți românii. Îi aștept pe toți românii aici”, a declarat o suveranistă care a venit de la Iași ca să îl susțină pe Călin Georgescu.

UPDATE 10:00 - Zeci de oameni au venit să îl susțină pe Călin Georgescu, care este așteptat să vină la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar. 

"Am venit în primul rând pentru noi, pentru copiii noștri. Pentru că indiferența naște monștri, iar acei monștri sunt în fruntea țării,iar dl Georgescu este cărat și suntem alături de dânsul. Trebuie doar să ne trezim, să ne ridicăm din canapelele noastre și să ne luptăm pentru copiii noștri și pentru viitorul țării noastre", a transmis o româncă. 

"Călin Georgescu este președinte", scandează oamenii. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Călin Georgescu va ajunge astăzi, la orele prânzului, la secția de Poliția din Buftea pentru a semna controlul judiciar în cadrul acestei măsuri preventive care a fost dispusă încă de la începutul acestui an în primul dosar penal trimis în judecată de către procurorii de la Parchetul General. 

Această judecare a măsurii preventive - dacă se prelungește sau nu - a fost dispusă de judecătorii de la Judecătoria Sectorului 1 și în aceste momente a fost depusă o contestație încă de săptămâna trecută, ce va fi judecată cel mai probabil săptămâna aceasta. 

La IPJ Buftea s-au montat garduri de protecție încă de la primele oare ale dimineții atât în curtea instituției, cât și afară pe trotuar, având în vedere că se așteaptă un număr foarte mare de susținători, cum ne-am obișnuit, de altfel, în fiecare zi de marți. 

Luni, la Curtea de Apel București, sute de oameni au venit ca să îl susțină pe fostul candidat independent la alegerile prezidențiale. 

În procesul de luni, care a avut un rol crucial în soarta celorlalte dosare penale - poate cel mai important termen de până în aceste momente - decizia magistraților a fost amânată pentru următoarele zile. Cel mai probabil o să îl vedem pe Călin Georgescu în acest dosar din nou în fața instanței în primele zile de la începutul anului viitor. 

Avocații lui Georgescu spun că se fac mai multe presiuni asupra dosarelor penale. Atât asupra celor care se află pe masa procurorilor de la Parchetul general, cât și a celor care se află în instanță. 

Săptămâna aceasta o să îl mai vedem pe Călin Georgescu cel mai probabil la Tribunalul București, acolo unde se va judeca contestația și va avea un răspuns definitiv din partea instanței dacă rămâne sau nu sub măsura preventivă de control judiciar.  

Potrivit unui comunicat al DNA, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în două locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, la domiciliile unor persoane fizice.

"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în cursul anului 2025, a unor infracțiuni de corupție, de către persoane fizice fără calitate specială", se arată în comunicatul citat.

Sunt investigate posibile fapte de corupție, dare de mită și luare de mită, susțin surse citate de Realitatea PLUS. Dosarul vizează modul în care s-a acordat un contract cadru la RAR pentru întreținere și service linii mecanizate, contract a cărui valoare este de 23 de milioane de lei. 

Procurorii anticorupție au suspiciuni că la mijloc ar fi o mită de 6% din valoarea contractului respectiv pentru fostul ministru al Transporturilor în așa fel încât contractul să fie dat cu dedicație. 

„Mi-a povestit domnul Yan că din aceste transporturi, în China se extrăgeau tone de aur de pe fiecare vapor. Era o afacere uriașă, imposibil de făcut fără protecție. Așa putem înțelege relația sa cu Coldea – era vorba de interese mari, de milioane de euro”, a spus Hideg.

Omul de afaceri acuză că aceste transporturi ar fi avut loc ilegal, profitând de starea de faliment a companiei Cuprumin și de lipsa unui control real asupra haldelor rămase în urma extracției de cupru.

Contextul este unul tensionat, după ce judecătoarea Raluca Moroșanu a blocat solicitările procurorilor de a efectua percheziții informatice ce ar fi putut clarifica relațiile și fluxurile financiare implicate. Decizia a fost contestată de anchetatori, care susțin că lipsa accesului la probe digitale a afectat grav ritmul și transparența investigației din „dosarul Coldea 2”.

Anca Alexandrescu, editorial devastator despre ipocrizia reziștilor: Cine este „eroina” Justiției, cea care bloca perchezițiile în dosarele lui Coldea

„Sunt foarte multe minereuri și foarte multe metale prețioase în acele reziduuri care au fost scoase după ce a fost extras aluminiul. Mi-a povestit domnul Yan, la un moment dat, că se extrag în China nu știu câte tone de aur de la fiecare vapor exportat și foarte multe alte metale rare de care China are nevoie pentru a-și continua ascensiunea economică la nivel mondial. Este foarte simplu să încarci vapoare cu pământ scos din minele de la Cuprumin? Este așa de simplu de încărcat un vapor, două, zece, și exportate în China?

E posibil să se facă acest lucru fără protecție? Altfel nu putem înțelege prietenia domnului Yan cu Coldea. Ce îi lega pe ei doi? De ce erau prieteni? Deci era vorba de o afacere foarte mare, este vorba despre un export ilegal, pentru că, din păcate, România nu mai are cum să proceseze. Inclusiv această companie, Cuprumin, este în faliment.

Au rămas aceste halde de pământ, reziduuri care au rămas de la extracția cuprului și care sunt foarte importante și valoroase, deoarece conțin foarte multe minereuri, inclusiv aur. Nu mai vorbim de alte metale prețioase care se pot extrage din aceste pământuri, care au rămas ca și deșeuri în acea întreprindere extrem de valoroasă pentru România.”, a declarat Cătălin Hideg la Realitatea Plus.

Acuzațiile care i se aduc lui Horațiu Potra vizează fapte de atentat la ordinea constituțională, încălcarea legislației privind regimul armelor și evaziune fiscală.

O mare parte dintre bunurile sale au fost confiscate într-unul dintre dosarele aflate pe rol. În prezent, Potra solicită restituirea activelor, susținând că valoarea acestora depășește prejudiciul estimat de procurori.

„CAB în dosarul nr 6008/2/2025/a1.5 

Țip solutie: Soluţionare

Solutia pe scurt: În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horațiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin prin Încheierea nr. 90 din data de 28 februarie 2025, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 462/1/2025. Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horațiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Respinge cererile formulate de inculpaţi privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai uşoară. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 15 decembrie 2025.Document: Încheiere finală (dezinvestire)”

Raluca Moroșanu a primit o decizie de pensionare chiar anul acesta, respectiv pe data de 3 august. În același timp, aceasta va avea pensia mult mai mare decât salariul.

Concret, Moroșanu va încasa lunar o pensie de 23.669 lei, mult mai mare decât salariul pe care îl primește acum cu circa 3.600 lei, având în vedere că brutul pensiei este de aproximativ 34.000 lei.

Pe de altă parte, Raluca Moroșanu a avut, de-a lungul timpului, numeroase declarații controversate și poziționări criticate în legătură cu deciziile instanțelor. În plus, au ieșit la iveală mai multe informații privind atacul său virulent la adresa conducerii CAB, dar și a ÎCCJ.

În paralel, CSM va consulta întregul corp profesional al judecătorilor prin intermediul unui chestionar intern online, la care magistraţii sunt invitaţi să răspundă până la data de 18 decembrie 2025. Răspunsurile vor urmări să surprindă percepţia judecătorilor asupra stării sistemului, a independenţei justiţiei şi a presiunilor resimţite în activitatea de zi cu zi.​

CSM anunţă că centralizarea şi analiza datelor, precum şi formularea concluziilor rezultate din consultare vor fi finalizate şi prezentate până la data de 19 decembrie 2025.

„Centralizarea şi analiza datelor şi a concluziilor rezultate, precum şi prezentarea acestora până la data de 19 decembrie 2025”, transmite CSM.

Rezultatele vor sta la baza unui eventual plan de măsuri care să fie asumat instituţional în raport cu celelalte puteri ale statului şi cu societatea.

”Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se mai arată în comunicatul DNA.

La un post TV, ministrul Marinescu a confirmat că nu a discutat cu Lia Savonea despre ancheta Recorder sau despre scandalul care a determinat sute de magistrați să semneze o scrisoare de susținere pentru judecătorii care au denunțat problemele sistemice.

În schimbul unei poziții directe, Ministrul Justiției a transmis un mesaj clar întregului sistem judiciar: „Faceţi ordine, lămuriţi lucrurile, verificaţi toate cele care sunt semnalate, hai să aflăm adevărul şi luaţi măsurile necesare în conformitate cu competenţele”.

Marinescu a reiterat că, în calitate de Ministru al Justiției, acțiunile sale se limitează la competențele sale, neputând impune o demisie. El a insistat, totuși, că „în actualul context tensionat”, este necesar să se acționeze „într-un mod profesionist, într-un mod raţional” pentru a corecta și îndrepta „absolut toate problemele”.

„Nimic nu trebuie ignorat, totul trebuie lămurit, iar dacă este cazul şi sunt vinovăţii concrete, atunci da, cel care a greşit trebuie să acţioneze în consecinţă. Haideţi să aflăm adevărul”, a mai spus Marinescu, cerând verificări „prompte, obiective, imparţiale şi depline”.

Referitor la acuzațiile de corupție aduse în documentar, inclusiv cele susținute de judecătoarea Raluca Moroșanu (Curtea de Apel București) — care a confirmat că dezvăluirile colegului său, Laurențiu Beșu, sunt adevărate —, Ministrul Marinescu a fost categoric:

„Doamna Moroşanu a invocat existenţa unor fapte de corupţie, aşa ceva este foarte grav, aşa ceva nu poate fi tolerat în societatea noastră. Este foarte bine ca şi dumneaei să prezinte organelor judiciare acele dovezi pe care le are”.

Potrivit ministrului, cine este acuzat de corupţie „nu doar că nu mai trebuie să judece, dar trebuie să şi răspundă penal în faţa legii”.

Reacția Ministrului Marinescu vine în contextul unei ample mișcări de revoltă. Sute de procurori și judecători de la instanțe importante, inclusiv Curtea de Apel București, au semnat o scrisoare de susținere a colegilor care au vorbit despre problemele sistemice din justiție. Printre semnatari se numără și șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.

Inspecția Judiciară a anunțat deja că face verificări ca urmare a documentarului Recorder și a sesizării venite de la Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistratul și-a motivat decizia din dosarul de corupție susținând că sunt prea multe înregistrări făcute de investigatorul sub acoperire, deși speța cuprindea și înregistrări făcute în mediul ambiental. Judecătorul a criticat acuzarea bazată „aproape exclusiv” pe înregistrările făcute de investigator.

Procurorii DNA reținuseră, în februarie 2025, șapte dintre suspecții din dosarul „Mită în Portul Constanța”, printre care și unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri constănțeni, Jean-Paul Tucan, acționar majoritar la JT Grup Oil.

Tucan este acuzat că a promis mită de sute de mii de euro și a dat o parte din bani pentru a obține avize necesare unei zone de acostare în port. Stenogramele apărute în spațiul public arată că Tucan se lăuda cu prietenia sa cu primarul Constanței: „Eu am o relație cu Chițac, suntem frați”.

Ancheta dezvăluie cum oameni de afaceri locali, politicieni şi angajaţi din Portul Constanța negociau contracte, parcele, culoare şi funcții. Sunt zeci de probe certe ale presupuselor fapte de luare şi dare de mită și sute de înregistrări realizate de investigatori sub acoperire. Jean-Paul Tucan, patronul JT Grup Oil (societate cu o cifră de afaceri în 2023 de peste 220 de milioane de lei), este dezvoltatorul primului terminal privat de produse petroliere lichide de la Marea Neagră, o investiție estimată la peste 25 milioane de euro în Portul Constanța Nord.

Anterior, intr-un articol publicat în Strict Secret, Liviu Alexa solicita public procurorului-șef Alex Florența să deschidă un dosar de anchetă post-mortem privind dubiosul deces al Rodicăi Stănoiu, prezentând o serie de informații exclusive care au stat la baza cererii sale.

Jurnalistul lansa și un atac dur la adresa avocatei Alis Drăghici, despre care susține că „s-a reinventat ca mare justițiară TV, fiind lăsată în mod inexplicabil pe posturile de televiziune să își vomite părerile părtinitoare”.

Alexa susține că, potrivit cercetărilor sale, în spatele așa-zisului „iubit” al Rodicăi Stănoiu, cu 50 de ani mai tânăr, s-ar afla un grup de persoane interesate să pună mâna pe averea fostului ministru. Acesta l-ar fi ghidonat pe tânăr pentru a o „aburi pe biata Rodica Stănoiu că e sexy,  ba chiar să o fraierească că o iubește”.

Citește ancheta AICI.

Doliu imens în lumea politică și juridică. Rodica Stănoiu, fostă ministră a Justiției, a murit la vârsta de 86 de ani

Femeia a fost identificată în data de 9 decembrie. Ancheta a stabilit că ea se stabilise în Italia, după plecarea din localitatea de domiciliu, şi prima dată când a intrat în ţară a apărut în aplicaţiile Poliţiei ca persoană urmărită.

”Revederea dintre mamă şi fiică, la mai bine de un deceniu şi jumătate distanţă, rămâne una dintre cele mai emoţionante poveşti ale acestui sfârşit de an – o adevărată minune de Crăciun, posibilă datorită muncii neîntrerupte a poliţiştilor şi speranţei care nu a fost pierdută nicio clipă”, au mai transmis poliţiştii.

Din motive ce țin de protecția vieții private și siguranța persoanei, aceștia nu au făcut publice datele de identitate și imagini ale femeii. 

De-a lungul timpului, blonda din anturajul lui Florian Coldea, Marina Pandarof, a fost suspectată că ar fi omul de legătură dintre lumea arabă și mafia albaneză. Femeia este însă cercetată pentru trafic de droguri și a recunoscut în fața presei că autoritățile ar fi încercat să-i ascundă dosarul, potrivit Realitatea Plu.

Marina Pandarof susține că procurorul de caz ar fi încercat să o convingă să nu își angajeze un avocat. „Doamna procuror se comporta cu mine efectiv ca și maică-mea: «Vai, ai căzut ca musca în lapte, vai, cum să fac să te ajut, hai să facem cumva să te ajut». Și nu-ți luau avocat, că ești nebună, că nu-ți trebuie, că eventual, dacă îți trebuie, îți dau eu unul din oficiu. Când mi-am luat avocat, doamna procuror mi-a făcut un mare scandal: «Ce, ți-ai permis să-ți iei avocat dacă ți-am zis să nu-ți iei, că nu era nevoie, că ai dat banii pe avocat?»”

În realitate, spun surse judiciare, se încerca ascunderea dosarului în care apărea Pandarof, tocmai pentru că acesta îl viza pe Marius Ușurelu, fost director la compania de apă din Slatina.

Pandarof afirmă că persoane din Slatina i-ar fi transmis că nu are motive de îngrijorare. „Ăștia de la Slatina, venind pe partea cealaltă, îmi spuneau: «Stai liniștită, nu este nimic, este un c**… nu știu ce». Mi-au spus că gata, s-a pensionat doamna procuror, e tot ok.”

Fără nicio reținere, Marina Pandarof recunoaște practic că dosarul său fusese uitat într-un sertar până când dezvăluirile de la Realitatea PLUS l-au readus în atenție. „Până în iunie 2024, când, la presiunile Ancăi Alexandrescu, au scos dosarul.”

Ea susține că a fost manipulată pentru a crede că dosarul dispăruse. „Atât ei, cât și procurorul de caz m-au manipulat în așa fel încât eu să cred că acest dosar nu mai există.” Mai mult, spune că a fost acuzată că reapariția dosarului ar fi legată de asocierea ei cu Florian Coldea: „M-au acuzat că dosarul a reapărut din cauza asocierii cu domnul Coldea și că acesta este motivul pentru care nu au mai putut ține dosarul la sertar.”

Realitatea Plus i-a solicitat Marinei Pandarof explicații despre recentele sale declarații.

Printre inculpați se află și Paul Anghel, director general al Direcției Generale de Control și Supraveghere Piață, care a reacționat public și susține că acuzațiile ce i se aduc sunt nefondate.

Într-un mesaj postat vineri pe Facebook, Paul Anghel a confirmat că face parte din lotul trimis în fața instanței în dosarul deschis de DNA. Acesta afirmă că își va apăra reputația și cariera în sala de judecată și se declară convins că adevărul îi va da dreptate.

„De peste o viață am lucrat în slujba protecției consumatorilor. Pentru mine, această funcție nu a fost doar un titlu, ci o misiune. Nu mă ascund și nu fug. Voi demonstra în instanță că nu am comis faptele de care sunt acuzat”, a transmis oficialul ANPC.

Anghel a subliniat că, în opinia sa, probele administrate de procurori nu susțin învinuirile și că o eventuală achitare ar pune statul român în situația de a acoperi prejudicii financiare și de imagine cauzate de o acțiune pe care el o consideră nejustificată.

Potrivit informațiilor furnizate de DNA la momentul deschiderii anchetei, în dosar sunt inculpați:

Sebastian Ioan Hotca, fost vicepreședinte al ANPC cu atribuții de președinte → acuzat de abuz în serviciu în formă continuată;

Paul Anghel-Silviu, director general în ANPC → acuzat de șantaj;

Alte persoane din cadrul instituției care ar fi avut roluri în derularea faptelor investigate.

Ancheta vizează perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025, în care, potrivit procurorilor, Hotca ar fi dispus mutarea unei persoane din conducerea Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Caraș-Severin într-o altă funcție din cadrul ANPC, cu încălcarea legislației privind mutarea temporară a funcționarilor publici.

DNA susține că mutarea nu a fost făcută în interesul instituției, ci pentru a facilita numirea unei alte persoane în funcția respectivă, persoană favorizată politic.

Procurorii notează că, la 29 august 2024, Paul Anghel, cu sprijinul unui coleg, ar fi exercitat presiuni asupra aceleiași persoane vătămate, încercând să o determine să renunțe la funcția deținuta și să rămână în concediu pentru creșterea copilului.

Ulterior, în septembrie 2025, unul dintre inculpați, secretarul de stat Nedelcea Constantin Flavius, care ar fi decis să coopereze cu anchetatorii, ar fi avertizat un posibil participant în dosar, încercând astfel să influențeze cursul cercetărilor.

După declanșarea anchetei, inculpații au fost plasați sub control judiciar. Printre obligațiile impuse inițial se numărau:

prezentarea la audieri când sunt solicitați;

interdicția de a lua legătura cu persoana vătămată;

interdicția de a exercita funcțiile din cadrul ANPC în care ar fi comis presupusele fapte.

Ultima dintre aceste măsuri restrictive a fost ulterior eliminată de instanță.

În postarea sa, Anghel vorbește despre presiuni, jocuri politice și decizii controversate care, în opinia sa, ar fi contribuit la declanșarea investigației.

„Știu că am deranjat interese mari. Nu îmi este teamă. Dumnezeu este cu mine. Dacă am greșit, voi avea puterea să recunosc. Dacă nu, mă voi întoarce acolo unde am muncit cu credință”, a scris acesta.

Pentru corecta informare a opiniei publice și combaterea dezinformării promovate de un om politic, facem următoarele precizări: În spațiul online a fost astăzi promovată o informație falsă conform căreia, în mod arbitrar, conducerea Înaltei Curți a adoptat decizia de desființare a unor completuri de judecată în materie penală.

Astăzi, la Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost convocată vreo ședință a colegiului de Conducere care să fi avut pe ordinea de zi aprobarea compunerii anuale a completurilor de judecată.

Conform prevederilor legale, numai acest for are competența de a desființa ori înființa completuri de judecată la toate secțiile instanței supreme. Competența de adoptare este conferită de prevederile art. 31 din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară.

Dată fiind modalitatea colegială și participativă în care se iau deciziile, președintele Secției penale a avut astăzi o discuție cu toți judecătorii secției pentru a se stabili modalitatea în care vor fi organizate completurile din anul 2026. Acest proces consultativ este tocmai expresia modului transparent în care sunt abordate propunerile privind buna funcționare a secțiilor Instanței supreme, la toate secțiile ICCJ. Așadar, nu a fost nicio ședința prin care să se decidă desființarea sau nu a completurilor de judecată, sens în care chiar și revenirea domnului deputat USR Stelian Ion, conform căreia „decizia s-a amânat”, este tot o dezinformare, în condițiile în care Colegiul de conducere nu a fost întrunit. Aceste precizări sunt necesare în scopul evitării perpetuării unor informații false care afectează încrederea publică în funcționarea și activitatea Instanței supreme”, se arată în comunicatul de presă de la Înalta Curte.

Contextul acestui litigiu indică faptul că Teodor Țigan a ieșit la pensie în februarie 2023, încasând un bonus consistent de pensionare, estimat la aproape 100.000 de euro brut.

În ciuda pensionării, Țigan s-a reangajat în aceeași funcție de director la Direcția Silvică Arad. Astfel, în 2023, el a cumulat o pensie brută de 74.000 de lei și salarii de 825.000 de lei brut de la regia care administrează pădurile statului. Bonusul de pensionare, încasat în decembrie 2023, ar fi fost plătit fără a informa conducerea centrală a Romsilva.

Deși contractul său de muncă fusese prelungit de două ori (până în iunie 2025), noua conducere a Romsilva a decis în cele din urmă întreruperea acestuia, invocând tocmai faptul că Țigan beneficiase deja de bonificația de pensionare.

Nemulțumit de decizia Romsilva, Teodor Țigan a dat în judecată Regia în aprilie 2024, cerând anularea deciziei de încetare a contractului și plata salariilor restante până în iunie 2025, actualizate cu rata inflației și dobânda legală. El a susținut că decizia a fost "intempestivă, discreționară și arbitrară".

De asemenea, contextul financiar al Direcției Silvice Arad, pe care Țigan o conducea, adaugă o notă negativă. Direcția a încheiat anul 2023 cu pierderi de peste 14 milioane de lei, clasându-se pe locul 39 la nivel național.

Procesul continuă la Tribunalul Arad, următorul termen fiind stabilit pentru luna octombrie, în vederea administrării de noi probe.

În ciuda realizării tehnice impecabile, profesorul tranșează verdictul: „Dacă l-ar fi prezentat ca film de ficţiune, era de Oscar. Dacă l-am prezentat ca jurnalism, e o mizerie.”

Chiriță susține că filmul este, de fapt, propagandă deghizată, concepută pe un „proiect” care a provocat o emoție reală unei mulțimi uriașe de oameni de bună credință. El notează cu uimire viteza amețitoare cu care a fost distribuit materialul, ajungând chiar și pe canalele media concurente și la televizor, garantând că în 24 de ore a fost văzut de toți. Această difuzare masivă a făcut ca publicul, în marea lui majoritate, să ia concluziile de bune: că judecătoarea Panioglu este victima torționarilor (și nu "cea mai isterică judecătoare"), că Bologa este un erou (și nu un procuror scos de la DNA Cluj pentru incompetență), și că Savonea este „Satana” (și nu omul care a încercat să facă ordine la Curtea de Apel București).

Profesorul Chiriță ridică două obiecții majore la adresa eticii jurnalistice. Prima este lipsa completă a vocii "părții celeilalte". Deși Savonea ar fi refuzat interviul, realizatorii ar fi putut găsi pe oricine care să prezinte o viziune contrară, chiar și anonim. A prezenta doar o singură parte a poveștii, repetată obsesiv, este definită drept „propagandă grețoasă”, nu jurnalism, un mod de operare pe care îl compară cu cel al maestrului Hermann Goering sau chiar cu presa rusă.

A doua obiecție se referă la credibilitatea surselor care susțin teza "confiscării" justiției. Chiriță detaliază profilul martorilor-cheie, insistând asupra faptului că toți sunt persoane care au fost date afară sau care au avut experiențe profesionale neplăcute. Panioglu este descrisă ca o judecătoare isterică, dată afară de mai multe ori. Bologa, la fel, a fost scos din funcția de șef de două ori. Procurorul Sandu este ironizat pentru că se lăuda cu arestarea unui om timp de 5 luni fără probe. Aceste voci, deși au dreptul să-și exprime supărarea, transmit o experiență subiectivă, marcată de neconveniențe personale, iar includerea lor exclusivă subminează statutul de documentar. Despre „experta anticorupție” Șerban, Chiriță se întreabă cine este și pe ce bază deține acest titlu, respingând-o ca fiind un simplu "băgător în seamă".

În esență, filmul nu face decât să ventileze ideea cea mai toxică: orice om acuzat este vinovat, iar dacă este achitat, a "scăpat" prin corupție sau pe "chichițe avocățești". Această întărire a mentalității sovietice este considerată de profesor un atac grav și masiv la independența justiției penale.

Chiriță se teme că documentarul este parte a unui proiect mai amplu, observând o creștere a atacurilor la adresa achitărilor și o diabolizare a Elenei Savonea. Filmul, în loc să deschidă o discuție, o închide, punând o presiune uriașă pe judecători. Opțiunea pe care o sugerează documentarul este că "înainte de 2015 era mai bine" – adică pe vremea când DNA asculta preventiv 70% din judecători, când aceștia mergeau la SRI și când Dumbravă oferea consultanță la ICCJ.

Profesorul încheie pledoaria susținând că, deși justiția are probleme care trebuie corectate (cum ar fi rolul CSM sau detașările), „confiscarea” justiției de către Savonea este o aberație. El consideră că demiterea unor șefi de instanțe pentru că soluțiile nu sunt populare sau analiza sentințelor de către oameni care nu știu drept sunt un cretinism social. Chiriță speră ca judecătorii să reziste acestei presiuni și îndeamnă societatea să se întoarcă la dezbateri reale despre sistem și nu pe baza unei propagande emoționale.

În plus, șefa Parchetului European, într-un răspuns pentru presă, citez, și-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la dezvăluirile care afectează independența și reputația magistraturii, având și o reacție în urma acestui scandal.

Kovesi reacționează în scandalul justiției după documentarul Recorder: Sunt îngrijorată de dezvăluiri. Cum își pregătește întoarcerea, ce funcție vizează

Șefa Parchetului European și fosta șefă a DNA a fost înlăturată din funcție de Tudorel Toader și Klaus Iohannis. Ea a invocat, într-un răspuns oficial în spațiul public, și procesul pe care l-a câștigat la CEDO și care a consfințit că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

„(...) convocați de urgență CSM! mergeți și prezidați ședința! cereți investigații disciplinare și penale cu problemele grave din justiție!”, afirmă fostul judecător, în scrisoarea deschisă, publicată pe pagina lui de Facebook.

Până acum, Danileț, susținătorul înfocat al lui Nicușor Dan, a atras atenția opiniei publice prin postările din vacanțele exotice în care se relaxează.

Rezistul nu pare că își face prea mari griji pentru viitor. Potrivit unui calcul, Cristi Danileț are o pensie de aproximativ 16 mii de lei pe lună la vârsta de 48 de ani.

Alături de alți colegi magistrați, Danileț a dat statul în judecată și a câștigat procese pentru a-și securiza pensia de serviciu. Potrivit declarației de avere, Danileț a încasat un salariu de aproape 195 de mii de lei, plus diferențe salariale.

În 2021, Danileț încasa aproximativ 20 de mii de lei lunar. În urmă cu doi ani, acesta a fost și premiat de Grupul pentru Dialog Social pentru activitatea sa din 2021. Apoi, în 2022, devenea cetățean al Republicii Moldova, în urma unui decret semnat de Maia Sandu.

Judecătorul se lăuda cu ceea ce a făcut cel mai bine, și anume, munca în domeniul legal și judiciar. Chiar și așa, CSM a hotărât că judecătorul se poate pensiona la 48 de ani, când alți români muncesc chiar și 12 ore pe zi până la 65 de ani. 

Sunt analiști care se întreabă dacă în cele două dosare cu prejudicii uriașe ale reziștilor Vlad Voiculescu și Ludovic Orban nu există cumva o imixtiune în justiție.

Totodată, spun aceștia, faptul că cei doi au fost făcuți consilierii președintelui ar putea reprezenta un semnal pentru justiție ca cei doi să fie privilegiați de aceste dosare penale. 

Vlad Voiculescu, actual europarlamentar, este vizat într-un dosar de peste un miliard de euro, care în prezent se pare că se află în sertarul magistraților. Acesta a fost pus sub urmărire penală, după ce fostul ministru al Sănătății ar fi tranzacționat și aranjat cumpărarea unor loturi suplimentare de vaccinuri anti-Covid, cu toate că ar fi știut că vaccinurile DEJA contractate până atunci erau suficiente pentru campania de vaccinare națională.

Mai exact, au fost contractate suplimentar 15 milioane de doze, în plus față de cele 37,5 milioane deținute de stat anterior, în condițiile în care persoanele eligibile pentru vaccin erau 10,7 milioane.

Vlad Voiculescu a respins mereu aceste acuzații și a susținut permanent că procurorii DNA nu fac altceva decât malpraxis judiciar.

Între timp, acesta a ajuns europarlamentar și a fost numit consilier onorific de către președintele Nicușor Dan, care a declarat luna trecută că dosarele oamenilor cu funcții de reprezentare ar trebui tranșate, chiar clasate.

„Niște oameni care sunt expuși politic, europarlamentari sau au funcții de reprezentare a statului român, eu cred că statul român poate să facă, parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri în sensul de a clasa aceste cazuri. Pentru moment, este un dosar care a fost deschis acum multă vreme și pentru care nu avem niciun progres în el.”, a declarat Nicușor Dan.

De cealaltă parte, nu se mai știe nimic nici despre dosarul lui Ludovic Orban. Numele fostului premier al României Ludovic Orban apare în contextul anchetei privind despăgubirea fraților Micula din 2013.

Încă de atunci, grupul de firme controlat de frații Ioan și Viorel Micula, a obținut despăgubiri uriașe. Mai exact, suma inițială de 84 de milioane de euro a fost majorată șase ani mai târziu la 400 de milioane de euro, când Ludovic Orban era premier, asta după ce statul român a refuzat să achite despăgubirile stabilite în 2013.

Recent, fostul premier a transmis că în momentul preluării mandatului, guvernul său a fost obligat printr-o hotărâre internațională să plătească despăgubirea câștigată de frații Micula la Curtea de Arbitraj, existând riscul de blocare a finanțării ROMATSA. 

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, femeia ar fi fost externată pe semnătura partenerului ei, cu aproximativ 50 de ani mai tânăr.

Există semne de întrebare și în legătură cu faptul că medicii nu au comunicat oficial starea Rodicăi Stănoiu înainte de deces.

După înmormântare, familia fostului ministru solicită autorităților deschiderea unei anchete, suspiciunea fiind că partenerul acesteia ar fi implicat în moartea Rodicăi Stănoiu, potrivit Realitatea Plus.

Kovesi se află pe final de mandat la șefia Parchetului European, despre care s-a vehiculat în spațiul public că ar putea reveni în țară.

Șefa Parchetului European a făcut trimitere și la procesul câștigat la CEDO, după ce a fost revocată de statul român din fruntea DNA, consfințind că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție.

În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință.

În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri.

Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare.

În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic”., a declarat Kovesi pentru sursa citată.

Judecătoarea „rezist” Daniela Panioglu, prezentată în ancheta Recorder ca fiind unul dintre magistrații persecutați de sistem, are un trecut profesional cel puțin controversat.

Aceasta a fost exclusă de cinci ori din magistratură din cauza ieșirilor nervoase din sala de judecată și a fost acuzată că și-ar fi lovit un coleg. 

Redacția Realitatea PLUS i-a solicitat Danielei Panioglu un punct de vedere cu privire la toate acuzațiile aduse în spațiul public. Magistratul nu a negat lovirea unui coleg magistrat, ci a transmis că, la recurs, nu s-a reținut infracțiunea, instanța luând în calcul doar acuzația privind țipetele în sala de judecată. Aceasta spune și că a formulat plângere penală în recurs, dar aceasta a fost clasată.

Cristoiu susține că materialul nu reprezintă jurnalism autentic, ci un atac coordonat împotriva sistemului judiciar, vizând magistrați independenți, Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit jurnalistului, conținutul face parte dintr-o „campanie angajată de Sistem”, combinând interese politice cu structuri de forță precum SRI și influența lui Ilie Bolojan.​

„Materialul, nu mă surprinde, este în stilul presei Sistemului. Se iau câteva persoane nemulțumite de o realitate sau cu un anumit punct de vedere, în cazul de față magistrați, activiști de tip, activiști politic de tip SRI, progresiști, ca să le folosesc și eu expresia unor posturi de televiziune, deși nu-mi place. Aceștia pun și fac tot felul de afirmații fără nicio probă. Iar realizatorii intervin doar din când în când.

În cazul de față, materialul Recorder nu se înscrie într-o campanie gazetărească, ci într-o campanie angajată de Sistem împotriva Înaltei Curți de Casație și Justiție, împotriva CSM, asta pe de-o parte, dar și în campania dusă de Ilie Bolojan împreună cu SRI împotriva magistraților. Deci este o combinație de tip trotil”, spune Ion Cristoiu.

Potrivit jurnalistului, adevăratul scop al difuzării acestui material ar fi promovarea unei justiții supuse și reactivarea influenței binomului SRI-DNA în sistem. În acest context, Cristoiu avertizează că publicul este supus unei forme rafinate de manipulare, prin selectarea atentă a unor persoane și declarații lipsite de dovezi concrete, conform, Gândul.

Ion Cristoiu, despre documentarul din justiție publicat înainte de decizia CCR: ”Apariția investigației în acest moment nu e o coincidență” -VIDEO

„Pe de-o parte avem interesul Sistemului ca să se revină la binomul SRI-DNA, la acele culoare în justiție de care vorbea regretatul Dumbravă, și evident la o justiție care să asculte de comenziile Sistemului. În ultima vreme, o parte a justiției a devenit independentă, n-a mai ascultat de Sistem și apoi sistemul a hotărât să organizeze demonstrații de protest. Cum să ieși în stradă împotriva unei politici a justiției?

Ieși în stradă, nu știu, dacă a fost eliberat un violator, dar nu ieși în stradă să protestezi, pe frigul ăsta, împotriva justiției care eliberează corupți! Cel puțin pe mine, ca cetățean, mă doare în cot că eliberează corupți, dar nu mă doară deloc în cot faptul că Ilie Bolojan mai are un pic și ne sărăcește la modul absolut.

(…) Deosebitul apare prin decizia TVR, aflată sub conducerea Adrianei Săftoiu, de a difuza acest material în prime time, o premieră”, comentează Cristoiu.

„Nu-i cunosc și nu i-am întâlnit niciodată pe primarul din Sinaia, Vlad Oprea, și nici pe Florian Coldea. Nu am cerut vreodată închiderea unor dosare și nu-mi aduc aminte de vreun dosar cu Vlad Oprea, aflat la Serviciul Teritorial Ploiești”, a mai spus pentru Realitatea Plus fostul șef al DNA.

Mai mult, el susține că nu are nicio locuință în Sinaia, alături de primarul cercetat penal Vlad Oprea, a cărui proprietate ar fi fost percheziționată.

„Nu am vreo proprietate în Sinaia, unde am fost de vreo trei ori în toată viața mea”, a spus Crin Bologa. În legătură cu toate controversele, fostul șef al Direcției Anticorupție afirmă că cineva încearcă să-l calomnieze. „Cineva încearcă să vă intoxice, iar calomnia și minciuna atrag răspunderea”, a mai spus Bologa.

Realitatea Plus i-a transmis fostului șef  al DNA o provocare:

"Pentru informarea corectă a publicului, vă invităm să mergeți împreună cu o echipă Realitatea Plus la Sinaia, pentru a filma, deoarece avem mai mulți martori care spun că v-au văzut cu Lucian Bode la cabanele din zonă și să ne spuneți dacă acestea vă aparțin sau nu".

„Este inacceptabilă orice formă de persecuție a unei persoane pentru că ar sesiza aspecte care, în opinia sa, constituie disfuncționalități sau abuzuri în sistemul în care activează. Astfel de sesizări trebuie verificate și clarificate, nu reprimate”, a declarat ministrul, ][][ntr-un mesaj publicat pe Facebook. El a subliniat că toate acuzațiile prezentate „trebuie clarificate de către magistrați, putând fi confirmate sau infirmate factual”.

Radu Marinescu afirmă că, în calitate de ministru și membru de drept al CSM, va acționa pentru a lămuri situația: „Voi acționa, cu respectarea legii și a independenței justiției, pentru a clarifica aceste acuzații aduse în documentar”.

Ministrul a vorbit și despre diversitatea de opinii din interiorul sistemului judiciar, pe care o consideră firească, dar avertizează asupra riscului unor abordări punitive: „Divergențele de opinie sunt normale într-un sistem cu componentă electivă și competitivă, dar sub nicio formă nu trebuie să conducă la abordări revanșarde, punitive sau opresive ale celor care gândesc altfel”.

Marinescu susține că, de la preluarea mandatului, nu a primit nicio sesizare privind persecuții sau nereguli în activitatea CSM: „Nu am primit nicio sesizare a vreunui magistrat că ar exista persecuții de natura celor invocate. Orice magistrat poate semnala astfel de situații, nu doar public, ci și organelor competente și Ministerului Justiției”. De asemenea, el afirmă că nu au existat sesizări privind „nereguli în desfășurarea activității CSM, alegerilor sau concursurilor pentru funcțiile de conducere”.

În final, ministrul a reamintit că legile justiției adoptate în 2022 au fost validate la nivel european și sunt parte din angajamentele asumate prin PNRR: „Orice lege poate fi modificată în acord cu evoluția societății, în baza unui acord politic bazat pe informație completă, reală și obiectivă, în limitele cadrului PNRR și ale rapoartelor privind statul de drept”.

Interesant este că aceste dezvăluiri apar în condițiile în care trei miniștri USR au fost recent în centrul unor scandaluri uriașe; Ionuț Moșteanu a demisionat în urma controverselor privind studiile sale și informațiile false din CV, Diana Buzoianu este protagonista crizei apei potabile din trei județe, iar reprezentanta USR de la Externe, Oana Țoiu, este percepută drept un obstacol în calea reglementării relațiilor cu Statele Unite și administrația Trump.

Complet: Complet PENAL

Amânări pronunţare: jud. BĂRBULESCU F.A.

Tip soluţie: admite cererea

Soluţia pe scurt: În temeiul art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin. 2, 4 şi 7 C.proc.pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin (...) prin ordonanţa nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior.

Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. În temeiul art. 242 C.proc.pen. respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 12.12.2025.

În același dosar, magistrații au respins cererile și excepțiile formulate în procedura de cameră preliminară, astfel că judecata propriu-zisă urmează să înceapă în perioada imediat următoare.

Presiunile asupra dosarului în care este implicat liderul suveranist continuă.

După prăbușirea FNI în anul 2000, Popa a fugit din țară și a fost dat în urmărire internațională. I s-a dat de urmă tocmai în Indonezia, unde ambasador al României era Gheorghe Vîlcu, tatăl lui Dragoș Vîlcu, asociat principal al HARFA Online Publishing SRL, firma din spatele Recorder.

Fostul ambasador Vîlcu a participat la aducerea în țară a lui Nicolae Popa, procedură care de altfel a stârnit un adevărat scandal în presa din România. Procurorii au acuzat-o la acea vreme pe Laura Codruța Kovesi că ar fi primit peste 280.000 de lei de la afaceristul Sebastian Ghiță, bani care aveau legătură cu aducerea în țară a lui Popa. 

Cu alte cuvinte, în urma unui aranjament între Gheorghe Vîlcu și Kovesi, extrădarea lui Popa ar fi urmat să fie plătită de Ghiță. Totul, în ciuda faptului că ministrul de Interne și șeful Poliției de la acel moment au aprobat cheltuielile necesare pentru deplasarea a doi polițiști la Jakarta, împreună cu un reprezentant al Parchetului General.

În ciuda distanței dintre România și Indonezia și a lipsei unor proceduri clare, extrădarea lui Popa s-a desfășurat rapid. Sebastian Ghiță este cel care a făcut plângere penală pe numele lui Kovesi și a acuzat-o că l-a pus să plătească biletul de avion al inculpatului. Afaceristul fugar susținea la vremea respectivă că are probe video, însă nu le-a prezentat niciodată.

”Noi am solicitat printr-o cerere de asistență judiciară audierea lui Popa Nicolae”, spunea Laura Codruța Kovesi. 

Aducerea în țară a lui Nicolae Popa din 2011 a fost făcută cu un avion al lui Ion Țiriac. Presa vremii a scris că operatorul de zbor a fost ales dintre trei ofertanți, pe criteriul prețului cel mai mic. Valoarea a fost de peste 234.000 de lei pentru tur și retur.

”Noi sperăm să finalizăm cât mai repede, dar finalitatea anchetei depinde într-un fel și de timpul care va fi necesar pentru soluționarea extrădării sau măcar pentru audierea lui Popa Nicolae în Indonezia”, a mai afirmat fosta șefă DNA. 

Analiștii au fost de părere că s-a lucrat neobosit la extrădarea lui Popa tocmai pentru că acesta era un martor cheie în procesul lui Sorin Ovidiu Vîntu. De aceea, speculațiile cu privire la o serie de „intervenții la nivel înalt” s-au amplificat în acea perioadă, iar numeroase voci au spus că au avut loc diferite interferențe în justiție. 

Coincidență sau nu, unul dintre prietenii online ai lui ambasadorului Gheorghe Vîlcu, implicat în extrădare, este chiar fostul șef SIE Silviu Predoiu. De altfel, istoria sa se aseamănă cu cea a familiei Vîlcu, pentru că acesta a acționat sub acoperire diplomatică. 

În urmă cu aproximativ doi ani, Recorder a publicat un documentar în care a vorbit despre casele pe care edilul le construia în Sinaia, dar și despre un castel pe care acesta l-ar deține în Franța. 

În urma apariției acestui material în spațiul public, procurorii DNA au descins la unul dintre imobilele lui Vlad Oprea, dar și la niște case din lemn pe care acesta le constuia tot pe raza municipiului pe care îl ”păstorea”, respectiv Sinaia. 

Potrivit informațiilor furnizate de jurnaliștii Recorder, una dintre vilele de lemn ar aparține fostului ministru de Interne, Lucian Bode. În ceea ce privește cea de-a doua vilă, în spațiul public se vorbea că aceasta era pregătită pentru Crin Bologa, la vremea respectivă, procuror șef al DNA. 

Aceste suspiciuni erau la cel mai înalt nivel și au fost cercetate inclusiv în dosarul în care era vizat Vlad Oprea. 

Surse judiciare spun că anterior primarul din Sinaia a avut un dosar penal deschis de DNA Ploiești, chiar în mandatul procurorului Crin Bologa, dosar care a fost întrerupt brusc, fără vreo explicație. 

Potrivit acelorași surse, apariția fostului șef al DNA, Crin Bologa, în ultimul documentar Recorder intitulat ”Justiția capturată” ar avea legătură cu o promisiune de imunitate pe care rețeaua Coldea i-ar fi promis-o pentru a nu fi tras la răspundere în dosarul privind vila pe care Vlad Oprea i-o pregătea în Sinaia.

Într-o reacție transmisă redacției Realitatea Plus, fostul șef al DNA a precizat că nimic din ceea ce se spune despre el nu este adevărat.

Fostul procuror șef al DNA, Crin Bologa, este un pensionar special, iar lunar încasează de la statul român suma de 10.000 de euro. 

Sintagma apare în mai multe părți cheie din material - o femeie roșcată ce pare aceeași în ambele unghiuri și un bărbat camuflat. Reportajul creează impresia că chiar magistrații sunt în imagini, când, de fapt, nu știm cine sunt aceste personaje. 

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, cele patru persoane — cu vârste între 24 și 48 de ani — ar fi avut sarcini clar stabilite în interiorul grupării. Ancheta arată că aceștia îi însoțeau pe lideri în momentul colectării sumelor obținute ilegal prin camătă și șantaj și că primeau bani proveniți din exploatarea sexuală a unor victime.

Procurorii susțin că unii dintre membrii grupării ofereau inclusiv consiliere și îndrumări pentru administrarea unei firme despre care știau că este folosită ca mecanism de spălare a banilor rezultați din infracțiuni.

Unul dintre suspecți, în vârstă de 24 de ani, ar fi încercat să influențeze declarațiile unui martor din dosar. Incidentul ar fi avut loc într-un spațiu comercial, unde tânărul l-ar fi insultat și amenințat cu violențe, în speranța de a-l determina să-și modifice sau să-și retragă mărturia.

Ancheta DIICOT a scos la iveală și alte încercări de mușamalizare. Un alt suspect ar fi încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare pentru o mașină despre care se știa că provenea din activități de camătă și șantaj. Prețul trecut în document — 9.500 de euro — nu corespundea cu valoarea reală a autoturismului, estimată la aproximativ 25.000 de euro.

Tribunalul Constanța a dispus arestarea preventivă a celor patru bărbați. Aceasta este cea mai recentă etapă a operațiunii „Calul Troian”, o acțiune de amploare care, luna trecută, a dus la reținerea a 15 persoane și la plasarea altor 12 sub control judiciar.

În cadrul perchezițiilor și investigațiilor anterioare, oamenii legii au confiscat 200.000 de lei, 51.000 de euro, zeci de arme albe, bijuterii și droguri, precum și 15 autoturisme de lux, asupra cărora a fost instituit sechestru.

Operațiunea continuă, iar anchetatorii încearcă să identifice toate ramificațiile rețelei și fluxurile financiare folosite pentru ascunderea provenienței bunurilor obținute ilegal.

Numele judecătoarei Raluca Moroșanu a figurat în ultimii ani în cauze intens mediatizate, precum dosarul fostului baron de la Constanța, Nicușor Constantinescu, cel de șantaj al lui Dan Diaconescu și procesul milionarului acuzat că ar fi încercat să-și ucidă soția într-un jacuzzi.

Dosarul milionarului Mihai Bizu, acuzat că ar fi încercat să-și omoare soția în jacuzzi în anul 2020, a fost unul dintre cele mai controversate cazuri soluționate de Moroșanu. Potrivit rechizitoriului, Bizu a încercat să-și înece soția, scena fiind observată de nouă martori. Dosarul a stagnat patru ani în instanțe, timp în care avocații au depus sute de cereri pentru schimbarea încadrării juridice.

Judecătoarea de fond l-a condamnat pe acuzat pentru tentativă de omor, însă în apel, completul din care făcea parte și Raluca Moroșanu a schimbat încadrarea faptei în „lovire și alte violențe”, o decizie extrem de controversată. Printre argumentele invocate s-a numărat și faptul că martorii „nu au cronometrat durata în care capul victimei a fost împins sub apă”. Șapte femei au asistat la episodul violent de la 20 de metri distanță, ele fiind și cele care au apelat 112, semnalând că un bărbat încearcă să omoare o femeie în jacuzzi.

Cazul milionarului Mihai Bizu a ridicat semne de întrebare suplimentare după ce judecătorii au confirmat ordinul de protecție cerut de soția sa, Irina Popescu, pentru șase luni. Femeia a povestit că Bizu ar fi agresat-o în timpul unui weekend la Mamaia, unde ar fi ținut-o cu capul sub apă în jacuzzi, ar fi tăiat-o cu un cuțit și ar fi violat-o. Bărbatul a respins acuzațiile și a susținut că actele sexuale au avut consimțământ, deși a recunoscut că a consumat alcool și nu își amintește tot ce s-a întâmplat. Omul de afaceri nu a ajuns după gratii, deoarece instanța i-a suspendat executarea pedepsei în schimbul informațiilor furnizate la DIICOT despre un traficant de droguri.

În 2014, Raluca Moroșanu a respins contestația lui Nicușor Constantinescu, fostul președinte al CJ Constanța, împotriva arestării preventive, în contextul în care acesta se afla în SUA pentru tratament medical. Avocații acuzau la acea vreme DNA că punea sub semnul întrebării documente medicale oficiale din New York, însă Moroșanu a menținut decizia de arestare. Ulterior, Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, pe 29 iunie 2016.

De asemenea, Raluca Moroșanu, alături de judecătoarea Adina Radu, a majorat pedeapsa lui Dan Diaconescu la 5 ani și 6 luni de închisoare în dosarul de șantaj, față de cei 3 ani stabiliți inițial de instanța de fond. Diaconescu declara atunci că „niciun român nu mai poate avea încredere în justiție”.

Ene subliniază că reportajul „Justiția acaparată” nu a fost începutul, ci „piesa finală a unei campanii bine coregrafiate”, evidențiind o sincronizare perfectă a mesajelor și pozițiilor publice .

Alin Ene enumeră o serie de „coincidențe” care preced lansarea documentarului, incluzând foști magistrați cu istoric disciplinar care devin brusc contestatari, cererea unui senator de a subordona politic CSM, și declarațiile Președintelui României despre justiția „marcată de abuzuri”, care invită magistrații la protest.

Lansarea documentarului în noaptea de 9 decembrie, cu o zi înainte de termenul la Curtea Constituțională privind legea pensiilor magistraților, elimină „orice iluzie de întâmplare”, arată Ene.

Potrivit membrului CSM, scopul campaniei este „manipularea emoției publice” până la punctul în care se produce o emulație colectivă împotriva Justiției, mascată sub forma unui „demers civic”. Proceduri perfect legale (delegări, transferuri) sunt prezentate ca mecanisme obscure de control, iar hotărârile judecătorești sunt simplificate în „bune” sau „rele”.

Alin Ene insistă că miza nu este curățarea, ci acapararea sistemului judiciar prin:

Eliminarea vocilor incomode și delegitimarea structurilor independente.

Înlocuirea acestora cu „oameni noi”, fabricați pentru a se adapta „comenzilor politice” – o tehnică similară, spune Ene, cu cea folosită în perioada „justiției televizate”.

Ene arată că atacul coordonat țintește tocmai structurile care s-au opus destabilizării: ÎCCJ, CSM și președinții de instanțe, care au rămas pe poziții ferme de apărare a independenței justiției. De asemenea, campania vizează conducerea DNA, ale cărei mandate expiră în curând, sugerând că, odată adus „omul nou”, va începe „să îi readucă la ordine pe magistrați”.

În concluzie, Ene respinge categoric teza principală a reportajului: „Justiția nu este «acaparată». Este atacată sistematic, coordonat și deliberat. Iar ceea ce se încearcă nu este reformă. Este PRELUARE PRIN DESTABILIZARE.”

Ministrul a subliniat că, având în vedere că investigația Recorder invoca cazuri concrete de pretinsă manipulare a justiției pentru anumite finalități judiciare, este responsabilitatea magistraților să clarifice aceste chestiuni. Potrivit lui Marinescu, „este responsabilitatea magistratului, prin instrumentele sale specifice, să analizeze aceste chestiuni și să dea o un răspuns societății”.

Într-o intervenție la un post TV, Radu Marinescu a apreciat ca „adecvată” reacția Curții de Apel București de a organiza o conferință de presă, constatând că instanța dă „niște răspunsuri pe niște chestiuni concrete, semnalate în acel reportaj”.

Ministrul Justiției a evidențiat că dezvăluirile jurnalistice, indiferent de sursă, care scot în evidență „potențiale probleme dintr-un sistem al societății, inclusiv justiția,” trebuie abordate direct, corect, investigate și evaluate, iar responsabilitățile, dacă există, să fie antrenate. Marinescu a punctat că, „atâta timp cât anumite probleme sunt puse în dezbatere publică, categoric trebuie să fie investigate”.

Ministrul a reamintit că legile justiției adoptate în 2022 definesc clar instituțiile competente să verifice potențialele conflicte de interese sau situațiile discutabile în activitatea magistraților. El a menționat că, în cazul unei ipoteze legate de o anumită dublă calitate a unui judecător, „legea spune cine face investigațiile respective și lămurește această chestiune”. Marinescu a subliniat că aceste acte normative, evaluate pozitiv de Comisia Europeană și incluse ca jalon în PNRR (pentru care se va depune cererea de plată în săptămâna următoare), stabilesc arhitectura sistemului judiciar, modul în care magistrații își aleg reprezentanții în CSM și conferă Inspecției Judiciare obligația de a efectua verificări disciplinare în mod „onest, obiectiv”.

„Răspunsul meu este foarte clar, responsabilitatea de a analiza situații concrete revine celor care au competențele, potrivit legii, de a le analiza și trebuie să facă acest lucru cu promptitudine”, a reiterat Marinescu, adăugând că mass-media are rolul important de a investiga și prezenta situații care trebuie să primească răspuns „pe bază de probe, pentru că adevărul în justiție se stabilește pe bază de probe”.

Pe de altă parte, Președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a explicat organizarea conferinței de presă prin prisma tensiunilor apărute recent, susținând că acestea ar viza modificarea raporturilor de putere în justiție. Ea a declarat că a convocat conferința în contextul unor ”evenimente din ultimele două săptămâni care par coordonate pentru o acaparare a puterii judecătorești”, avertizând că „legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare” și că aceasta nu trebuie să vină din nevoia de capitalizare politică sau de preluare ostilă a unei puteri în stat.

Rolul judecătorului nu ar trebui să aibă ca finalitate condamnarea unei persoane, ci să aplice legea și să stabilească adevărul, indiferent dacă acela este popular sau nu, dacă ne convine sau nu.

E un război care se poartă de mulți ani. Munițiile care s-au folosit au fost, pe rând, fie niște decizii ale CCR, respectiv ale ICCJ, care încercau să disciplineze un mers al procesului penal într-o direcție legalistă – adică aplicăm legea și atâta tot –, iar pe de cealaltă parte, muniția erau acele sesizări la CJUE, o instanță europeană căreia i se solicita să intervină peste justiția românească.

Poate ar fi bine ca oamenii să conștientizeze această imagine de ansamblu mai mare, pentru că altfel e foarte ușor să cazi în emoția asta.”, a declarat Toni Neacșu.

În cadrul conferinței de presă, Liana Arsenie a respins acuzațiile privind presupuse manevre de favorizare în dosarul lui Marian Vanghelie, subliniind că, în final, completul de judecată a dispus „o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare”.

„Conferința survine în contextul evenimentelor din ultimele 2 săptămâni care par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești, așa încât în virtutea obligației de apărare a independenței justiției suntem aici pentru a atrage intenția asupra gravității situației.

Cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări.

Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare, că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică sau preluarea ostilă a unei puteri în stat care mai târziu să fie folosită în interes politic. În cele ce urmează, vom prezenta câteva dovezi care combat narativele manipulative și probează starea de legalitate a organizării și funcționării Curții de Apel București.

S-a ales varianta a doua din nevoia de prezervare a interesului public și de a permite finalizarea activității de motivare care trena de mai bine de un an de zile. În final, completul a fost stabilit iar cauza a fost soluționată în privința inculpatului Vanghelie, dispunându-se o singură soluție de prescripție a răspunderii penale și două soluții de achitare.

A culpabiliza conducerea Curții de Apel prin imputarea unor așa-zise manevre de favorizare a unui inculpat este dovada caracterului absolut odios, revoltător și dureros pentru noi al manipulării publice orchestrate în vederea asmutirii societății împotriva judecătorilor. Vă rog să priviți documentele oficiale pentru că noi, ca instituție, nu ne permitem să formulăm opinii, ci doar să prezentăm fapte certe, este consecința formației profesionale.”, a declarat Liana Arsenie.

„Un alt judecător care a atacat și atacă constant Curtea de Apel București este Panioglu Daniela. În timp ce invocă exigențe morale ridicate, persoana în cauză, Panioglu, a lansat în spațiul public acuzații care nu rezistă verificării factuale, contribuind la o atmosferă de suspiciune nejustificată.

O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși la data de 15 iunie 2011 – și avem aici contractul de vânzare-cumpărare, datele sunt anonimizate – doamna judecătoare a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu trei camere în București, în suprafață de 149,16 mp.

Deși a dobândit acest drept de proprietate în 2011, până în anul 2015 a continuat să deconteze o chirie substanțială de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință în proprietate, inducând în eroare conducerea instanței timp de patru ani. În momentul în care conducerea Curții de Apel a aflat despre realitatea locativă și a sistat plata chiriei, judecătoarea Panioglu a acționat pe toate căile pentru a-și perpetua o stare ilicită.

Conduita sa ilicită nu este doar una de însușire veroasă din banul public, ci îmbracă și forma violenței fizice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În acest caz, evidențiem decizia Înaltei Curți numărul 5 din 29 ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet.

Astfel, aceasta, în contextul deliberării și pronunțării unei soluții, l-a lovit în cap cu dosarul pe judecător, țipând și urlând. Contrar susținerilor acesteia că ar fi fost eliminată din așa-zise rațiuni de incoruptibilitate, imposibilitatea de a continua desfășurarea activității în materie penală s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu aceasta.

Dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată în mod constant atât față de colegi, avocați, procurori și justițiabili, avem aici un tabel care se află la dosarul disciplinar. Este un număr de 23, nu vreau să arăt numele colegilor pentru protecția datelor. Sunt 22 de rubrici, un singur judecător și-a manifestat opțiunea de a intra cu doamna judecător, după cred un an de zile, și acest judecător a renunțat.

Redăm câteva înregistrări din sala de judecată și să vă gândiți dumneavoastră dacă, fiind de cealaltă parte a barei, ați dori să fiți într-o astfel de sală de judecată”, a spus Arsenie.

Șefa CAB a difuzat o înregistrare pe care o consideră provenită din sala de judecată unde prezida judecătoarea Panioglu, în care aceasta se aude strigând la un avocat:

Marinescu a mai adăugat că nu acceptă „instrumentalizarea politică sau retorică” a unor asemenea chestiuni și a cerut USR să prezinte „probe concrete”, dacă acestea există, pentru a putea evalua obiectiv situația.

Referindu-se la Legile Justiției adoptate în 2022, Marinescu a amintit că acestea au fost „evaluat pozitiv de Comisia Europeană” și fac parte din jaloanele PNRR. „Orice discuție despre modificarea acestor legi trebuie justificată concret și prezentată Comisiei Europene, pentru că are impact direct asupra perspectivelor europene ale României”, a mai spus ministrul.

„În primul rând, aș vrea să vă spun că orice fel de investigație și de demers jurnalistic trebuie tratat prin analiza concretă a situațiilor semnalate pe baza de probe și apoi prezentate concluziile pe care societatea le așteaptă.

O solicitare de revocare a unui procuror-șef aflat la sfârșitul mandatului și apărută din partea USR trebuie analizată și precizat că orice fel de astfel de demers are niște condiționalități legale foarte stricte și presupune fie stabilirea unei grave erori manageriale de ansamblu a procurorului-șef, fie stabilirea unor ipoteze concrete cu gravă neglijență sau cu vădită intenție în exercitarea defectuoasă a atribuțiilor sale.

Astfel de chestiuni nu pot fi instrumentalizate politic sau retoric, ele trebuie să fie dovedite și dacă USR are astfel de elemente concrete și de dovezi, bineînțeles că le aștept pentru a evalua o astfel de abordare. Eu apreciez că orice discuție cu privire la sistemul judiciar trebuie făcută deschis, transparent, onest, însă și foarte responsabil, pentru că vorbim de instituții esențiale în statul de drept și atunci trebuie să acționăm legal și responsabil.

De aceea vă spuneam anterior că orice discuție despre organizarea sistemului judiciar și funcționarea sistemului judiciar este corect să fie făcută, dar trebuie făcută foarte responsabil.

Legile justiției adoptate în 2022 au fost înscrise de către cei care la momentul respectiv au elaborat acest PNRR ca un jalon gestionat de Ministerul Justiției, apreciat a fi îndeplinit, care a primit și o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene și pentru care acum ar trebui să obținem bani europeni.

Acest jalon presupune o stabilitate și orice fel de discuție despre schimbarea acestor legi trebuie făcută prin explicații concrete și justificate, prezentate și Comisiei Europene. Deci aceste discuții pe care le purtăm au capacitatea de a reverbera și în privința perspectivelor europene.”, a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiției, la Realitatea Plus.

Toți au fost puși sub acuzare exact acum doi ani. În aceste momente se pare că ancheta penală stagnează, nici măcar nu a ajuns spre finalizare, mai mult decât atât, nici măcar nu a fost trimisă în judecată pe masa judecătorilor.

Pentru a se finaliza acest dosar extrem de important și controversat, este vorba despre mai multe acuzații grave, respectiv abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și complicitate la abuz în serviciu.

Mai mult decât atât, cu toate că este implicat într-un scandal penal, într-un dosar penal cu așa mare greutate, Vlad Voiculescu s-a alăturat de curând echipei de consilieri onorifici ai Cancelariei administrației prezidențiale pentru președintele Nicușor Dan.

În același timp, conform Direcției Naționale Anticorupție, achizițiile ar fi depășit atenție peste 50 de milioane de doze, care ar fi costat la momentul respectiv aproape un miliard de euro.

Lucruri care în continuare sunt puse sub semnul întrebării în cadrul acestui dosar, nici măcar nu a fost finalizată ancheta penală și nici măcar nu a ajuns în justiție pentru a fi dosarul judecat și, de asemenea, se încheie poate probabil cu o condamnare.

Realizatoarea susține că impactul materialului Recorder ar fi fost amplificat de o rețea mediatică cu interese precise: „Toți cei care popularizează acest așa-zis documentar fac parte din rețeaua de presă Kovesi–Coldea, sunt jurnaliști care ani de zile au primit pe surse ce să scrie, sunt dovedite cu mail-uri, cu documente. Această rețea s-a activat pentru a-l scăpa pe Coldea de pușcărie.”

Alexandrescu afirmă că pentru a-și atinge scopul de a-l scoate basma curată pe generalul statului paralel, instituțDe altfel, realizatoarea emisiunii Culisele Statului Paralel a argumentat că modul în care jurnaliștii Recorder s-au raportat la informațiile sensibile la adresa lui Coldea arată cât se poate de clar de partea cui sunt.ia care-i gestionează cazul trebuie destructurată la vârf: „De la DNA trebuie să plece Voineag, pentru că mai există câteva dosare care îl vizează pe Coldea.”

De altfel, realizatoarea emisiunii Culisle Statului Paralel a argumentat că modul în care jurnaliștii Recorder s-au raportat la informațiile sensibile la adresa lui Coldea arată cât se poate de clar de partea cui sunt. „Am căutat să văd ce a relatat Recorder despre cazul Coldea: am găsit o știre seacă din luna mai și o alta, la fel de seacă, în care se pune la îndoială credibilitatea martorilor care au depus mărturie împotriva generalului și este atacată Realitatea Plus.”

Realizatoarea lansează o provocare directă: „Îi invit pe cei de la Recorder, dar și pe cei care îi susțin și își rup hainele de pe ei, să vină la o dezbatere la Realitatea Plus, să discutăm despre dosarele lui Coldea, despre dosarele celor de la USR care sunt îngropate și nimeni nu mai vorbește.”

În opinia ei, reacțiile politice din ultimele zile ar avea o explicație clară: „Este foarte clar că după înfrângerea rușinoasă de la Primăria Capitalei și seria lungă de eșecuri, reziștii Moșteanu, Buzianu și Miruță au nevoie să fie spălați.”

Alexandrescu comentează și perchezițiile la firmnele lui Ion Țiriac, în urma sesizărilor făcute de europarlamentarul Dragoș Pîslaru la Parchetul European: „Toată lumea se întreabă de ce Pîslaru a sesizat Parchetul European. El este unul dintre susținătorii lui Ciprian Ciucu, despre care am arătat că a devenit primar general cu ajutorul rețelei Soros.”

„Este clar că se întâmplă niște reașezări în sistem, este clar că Nicușor Dan ar fi acuzat că a rămas ancorat în vechiul sistem, că nu a schimbat niște personaje, că nu a numit șefii serviciilor și poziționarea sa față de ancheta Recorder nu a fost pe placul celor care l-au susținut.”

Joi seară, de la ora 21:00, Anca Alexandrescu va prezenta noi probe zdrobitoare legate de caracatița intereselor Statului Paralel care se ascund în spatele așa-zisei anchete Recorder.

Potrivit CSM, succesiunea evenimentelor din ultimele luni ar indica „un plan bine stabilit”, care ar fi inclus trivializarea discuțiilor despre pensiile de serviciu, organizarea de proteste împotriva judecătorilor, „îndemnuri publice la revoltă din partea președintelui țării”, precum și activarea unor foști magistrați pensionați. Consiliul afirmă că reportajul Recorder ar fi venit „în preziua soluției Curții Constituționale”, amplificând presiunea asupra sistemului.

CSM respinge acuzațiile din material, susținând că acestea contrazic evaluările internaționale pozitive din ultimii ani: ridicarea MCV, rapoartele privind statul de drept din 2023–2025, intrarea în Schengen și procedura de aderare la OCDE. Toate acestea, afirmă instituția, „presupun existența unui stat de drept funcțional”.

Consiliul explică și procedurile criticate în reportaj. În privința detașărilor și delegărilor, CSM subliniază că acestea nu pot fi făcute fără acordul judecătorilor, „ca expresie a principiului inamovibilității”. De asemenea, constituirea completurilor de judecată ar urma o procedură complexă, nu „voința unilaterală” a unui președinte de instanță, iar deciziile pot fi contestate inclusiv de magistrații afectați.

„Actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu așa-zisele dezvăluiri”, transmite Secția pentru judecători.

CSM critică și faptul că reportajul ar generaliza pe baza unor dosare penale, deși acestea reprezintă doar 10% din totalul cauzelor din instanțe. „Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătorești, cu consecințe grave asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”, avertizează instituția.

Consiliul anunță că va analiza măsurile necesare, dar dă asigurări că rămâne „fidel misiunii constituționale de garantare a independenței justiției”, indiferent de presiunile externe.

În final, CSM face apel la societate „să nu se lase influențată de poziții izolate, în disonanță cu corpul judecătorilor”.

Vezi AICI comunicatul integral al CSM.

Acest lucru este ușor bizar, fiindcă se cunoaște foarte bine că inclusiv oameni din sistem, inclusiv un fost judecător de la ÎCCJ, au vorbit despre faptul că cei de la USR încearcă să folosească justiția în favoarea lor.

„Revolta născută de documentarul Recorder trebuie să ajungă în Parlament și să dărâme sistemul piramidal de control al magistraților și al dosarelor. Cauza e politică și rezolvarea nu poate fi decât politică”, a declarat liderul USR într-o postare pe rețelele sociale.

Fritz acuză că legile Justiției actuale sunt rezultatul unui „târg murdar” între politicieni și persoane obediente din sistem, care ar fi avut drept scop oprirea luptei anticorupție.

„Prescrierile și achitările vin pe bandă rulantă, prejudiciile de zeci de milioane de euro se șterg. Știm cine a permis trocul: Klaus Iohannis. Știm cine l-a legitimat prin vot: parlamentarii din PSD și PNL”, a susținut primarul Timișoarei.

Reprezentantul USR reamintește că partidul său s-a opus acestor modificări, iar fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a fost înlăturat din Guvern deoarece nu a acceptat „opera de distrugere a independenței Justiției începută de Liviu Dragnea”.

Fritz a venit și cu mai multe propuneri concrete:

- demiterea imediată a procurorului-șef DNA, Marius Voineag;

- audit independent privind repartizarea aleatorie a dosarelor;

- organizarea tuturor promovărilor în Justiție prin concurs;

- revenirea competenței pe corupție în justiție la DNA.

„Îl invit pe premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, și pe ceilalți parteneri la guvernare să ne susțină în aceste demersuri. Într-o justiție capturată, nimeni nu e în siguranță. Politicienii pot repara legile justiției pentru ca toți cetățenii să aibă acces la o justiție cu adevărat independentă”, a mai transmis Dominic Fritz.

Conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiției, vrem să atragem atenția asupra situației actuale. Vom prezenta dovezi care combat narațiunile manipulative și arată starea reală de legalitate.

Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Aș începe cu cel mai important exemplu: cazul Vanghelie. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 2021. Judecătoarea Voica Valerica a fost schimbată obiectiv, deoarece a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar, factorul decizional a fost exterior Curții de Apel București. Este dreptul la carieră al judecătorilor.

Judecătorul Răileanu a solicitat el însuși schimbarea carierei. Judecătoarea Andreea Ionescu a fost repartizată la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii, având în vedere volumul ridicat de activitate. Volumul de muncă este ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe.

În ceea ce o privește pe judecătoarea Gargaria Anastasia, având în vedere că nu își motiva deciziile, s‑a impus neprelungirea mutării. În final, completul a devenit stabil, iar cauza a fost soluționată. A existat o singură soluție de prescripție și două soluții de achitare.

Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită era îndeplinit încă din 2017. Judecătorii au arătat că, fiind o infracțiune simplă, termenul de prescripție a început să curgă de la data comiterii faptei. Prin urmare, prescripția s‑a împlinit în 2017. A pune responsabilitatea pe Curtea de Apel București pentru prescrierea răspunderii penale, în condițiile în care aceasta era deja împlinită din 2017, este greșit.

Despre judecătorul Beșu: În ceea ce privește soluția criticată de acesta, trebuie subliniat că Curtea de Apel București a salvat dosarul de la prescripție.

Noi, ca instituție, nu ne permitem să prezentăm opinii. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului.

În cazul inculpatului Bădălău, acesta a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, neexistând încă o hotărâre definitivă. A apărut o divergență privind competența tribunalului, iar soluția a fost dată în favoarea judecătorului de cameră preliminară, dosarul fiind ulterior repartizat aleatoriu.

În ceea ce privește soluția criticată de judecătorul Pleșu, Curtea de Apel București a salvat dosarul de la prescripție. Cauza va fi judecată de CAB, iar o eventuală schimbare ulterioară a încadrării juridice nu afectează competența instanței. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată prin invocarea riscului de prescripție.

Afirmațiile potrivit cărora inculpații ar fi „scăpați” reprezintă dovezi ale unei preconcepții.

Afirmațiile privind existența unor judecători „agreați”, sensibili la ideile conducerii, fac obiectul sesizării Inspecției Judiciare.

În ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător, am decis sesizarea Inspecția Judiciară și CNSAS și așteptăm rezultatele.

Cazul Daniela Panioglu: deși invocă exigențe ridicate, a lansat acuzații care nu rezistă unei verificări factuale. A formulat public acuzații la adresa altor persoane fără a le susține cu probe verificabile.

Factorul declanșator al conflictului: în 2011 (prezentând un contract de vânzare‑cumpărare) a achiziționat un apartament cu trei camere în București. Cu toate acestea, până în 2015 a decontat o chirie substanțială, afirmând că nu deține o locuință. Când situația a fost constatată în mod obiectiv și plata chiriei a fost sistată, a acționat în judecată în toate instanțele. Această conduită evidențiază prăpastia dintre declarații și fapte.

Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită a îmbrăcat inclusiv forma violenței fizice. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit răspunderea pentru agresiuni fizice și verbale.

Imposibilitatea de a continua desfășurarea activității a fost determinată de refuzul judecătorilor secției de a forma complet cu ea, având în vedere agresivitatea verbală și fizică manifestată. Imposibilitatea constituirii unui complet judiciar este evidentă și obiectivă.

În ceea ce privește completul unic, fiind învestită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l‑a soluționat timp de nouă ani, ceea ce a condus la prescrierea faptelor. Prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. Dosarul a fost preluat de un alt complet și se află în prezent în faza finală de judecată.

În aceeași logică a comportamentului disprețuitor, a fost sancționată penal pentru inserarea unor aprecieri care sugerau săvârșirea unor fapte penale de către procurori, depășind limitele sesizării.

Conducerea Curții de Apel București a fost nevoită să gestioneze, ani la rând, comportamentul unui judecător agresiv fizic și verbal.

În contextul unui atac concentrat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații, precum cele formulate de cei doi magistrați, au un impact puternic.

(...)

Justiția a trecut de la „câmp tactic” la o arenă. Asistăm la o campanie de linșare mediatică. Cine beneficiază de delegitimarea DNA și a Curții de Apel București? Sincronizarea nu este accidentală.

Atacurile judecătorului Beșu apar exact în momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele, care urmează să ajungă la CAB. Se creează astfel un mediu propice contestării oricărei soluții în aceste cauze, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim.

Vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează acuzații grave și o instituție media care formulează atacuri fără verificări.

Este oare o coincidență implicarea unui judecător cu trecut în servicii? Respingem categoric orice încercare de denigrare, antagonizare sau slăbire a independenței puterii judecătorești.

Noi, conducerea Curții de Apel București, nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu există probleme, însă acestea pot fi soluționate doar prin dialog în cadrul instituțional.

Am făcut mii de emisiuni, mii, despre asta. Și toți m-au batjocorit Băsescu, Iohannis, ăștia din presa care acum distribuie cu disperare, așa zisul documentar. Nu există, domle, niciun stat paralel.

Nu există mizerile din justiție pe care le arată Alexandreasca. Nu e adevărat. Păi ce faceți, mă, că acum veniți și-mi dați dreptate?

Acum veniți și-mi spuneți, uite, ma, tot ceea ce a zis Alexandreasca așa a fost. Așa este. Nu este doar acum.

Da! Sunt și magistrați, sunt și procurori, sunt și judecători, care au făcut și fac, care sunt luați de sistem. Și au fost și înainte și sunt și acum. Și am vorbit despre lucrurile astea. Păi nu mie îmi spuneți că eu sunt din sistem, când eu am fost singura care a avut voie să se lupte cu Florian Coldea?

O să spuneți că ai obsesie cu Florian Coldea? Nu! Nu, pentru că astăzi l-am văzut plecând bine mersi pe aeroport.

E relaxat, e liniștit. De ce? Pentru că băieții ăștia, băieții ăștia care au făcut așa-zisul documentar, lucrează și pentru Florian Coldea.

Mi-au zis unii, da terminați cu Koveși! De ce să terminăm cu Koveși? Că își termină mandatul la Bruxelles. Ce o să facă? Unde o să lucreze?

Lumea spune, vrute și nevrute, despre cum s-ar întoarce și unde s-ar întoarce. Era și mai rău pe vremea lor în justiție. Unde ați fost, măi băieți de la Recorder și toți ăștia care vă rupeti hainele de pe voi?”, a declarat Anca Alexandrescu.